Antreprenorii români din agricultură și din sectorul ospitalității se plâng de faptul că durează 8 luni pentru a aduce forță de muncă extracomunitară în țară, având în vedere lipsa acută din România. Ei spun că statul îi protejează mai mult pe muncitorii străini, decât pe întreprinzătorii locali, iar costurile cu un angajat din afara UE este foarte mare, fiind nerentabil să-l aduci în țară. Mai mult, angajații și antreprenorii români nu au încredere unii în alții.

Imagine din timpul conferinteiFoto: Hotnews

„Un român din zece are încredere într-un singur român, iar referitor la alții nouă consideră, fără să-i cunoască, fără să-i fi făcut nimic, că aceștia i-ar face rău dacă ar avea ocazia, l-ar păcăli, l-ar înșela dacă nu-i atent și dacă lasă garda jos. Atunci își ia măsuri de prevenire împotriva unui rău care nu s-a întâmplat, dar de care e sigur că se întâmplă”, a declarat George Butunoiu, antreprenor, CEO Restocracy, într-un eveniment de specialitate.

El a spus că acest fenomen se poate transpune ușor în relațiile de muncă.

„Dacă aveți 10 candidați la interviu, nouă dintre ei deja consideră, fără să vă cunoască, că vreți să-i păcăliți, să-i faceți sclavi, să-i exploatați și invers. Angajatorul face exact același lucru fără să-și dea seama pentru că reacțiile astea sunt subconștiente. Când vă întâlniți cu niște candidați pentru interviu, instinctiv vă gândiți că ei caută să vă înșele, să mintă, să obțină mult mai mult. (…) Angajatorii nu își dau seama cât de mult îi detestă angajații și cât de mult îi urăsc”, a spus Butunoiu.

Unii antreprenori și-au povestit întâmplările prin care au trecut în căutare de forță de muncă.

„În 2005, într-un sat am făcut o investiție, am 550 de hectare, o fabrică de mezeluri care acum este suspendată, nu lucrează nimeni pentru că, din păcate, m-am lovit de această problemă (a lipsei forței de muncă n.r.). Dacă în 2005 mai găseam oameni dispuși să vină, zilieri măcar, astăzi sunt în fața unei situații absolut dramatice, nimeni nu vine, nimeni nu e dispus să muncească. Sunt două elemente esențiale care au generat această situație. Una este desființarea școlilor profesionale, iar al doua sunt ajutoarele sociale care se dau necontrolat”, a spus antreprenorul.

• În satul în care se află această fermă sunt oameni în vârstă, toți tinerii au plecat. Când caut pe cineva să muncească mă întreabă de ce să muncească când primește aceiași bani de la stat și sta la birt.

• Am adus oameni de la Cluj, nu s-au adaptat în sud. Am vrut să import forță de muncă, iar după o lună m-am dat bătut când am văzut ce acte trebuie și ce lucruri trebuie să se întâmple cu acei oameni sau pentru acei oameni astfel încât am zis că mai bine nu.

Un alt antreprenor din sectorul ospitalității a vorbit despre costurile impuse de stat pentru lucrătorii din afara UE.

Potrivit acestuia, condițiile pe care statul român le-a pus a fost să-i protejeze mai mult pe ei decât pe noi românii.

• De exemplu ei (lucrătorii străini n.r.) nu vin aici fără să-și asigure salariul mediu pe economie, la care trebuie să adăugăm cazare, masă, transport, un drum acasă cu avionul. Prin enumerarea acestor lucruri devin necompetitiv, plus handicapul de adaptare culturală.

• Poate că ei vin cu bune intenții, dar la noi procentul este între 16 și 20% de neadaptare a lor. Și neadaptați, îi suporți până la capăt. În aceste condiții, contingentul de oameni pe care România și l-a aprobat singură de oameni din Asia este de 5.580 oameni. Nevoia pentru anul trecut cerută la Ministerul Muncii a fost de 25.000.

• În condițiile în care ei sunt protejați, muncitorul român care face aceeași muncă cu ei se simte discriminat.

• Am încercat de la Vaslui să aducem oameni. Am fost la autoritățile de acolo și ne-au zis că decât să luăm oameni la București, mai bine să deschidem restaurant acolo. Oamenii îmi spun: „Lasă-mă domnule cu salariul tău, cu munca ta, eu îmi tăi o găină din bătătură și berea o iau de la birt pe caiet”.

„Noi suntem pesimiști cu rezolvarea forței de muncă și nu prea ne gândim să dezvoltăm noi restaurante pentru că trebuie să ne gândim de unde luăm oameni”, a spus antreprenorul.

De asemenea, alți angajatori spun că legislația consideră că transportul și masa sunt considerate venituri salariale și sunt taxate cu peste 70% din veniturile aferente.

„Asta este o problemă gravă la care ar trebui să se gândească atât Guvernul cât și Parlamentul. (…) E important să ne gândim că a plecat 4,5 milioane de oameni și au venit doar 7.000 de permise de muncă”, au explicat reprezentanții mediului de afaceri.