Avertismentul a doi cercetători, publicat în Nature: Un laureat Nobel nu poate evalua niciun proiect de cercetare românesc. Guvernul să reintroducă evaluatorii străini - Hotnews Mobile
1 € 4,6559 1 USD 3,9517sâmbătă 22 sep 2018

Avertismentul a doi cercetători, publicat în Nature: Un laureat Nobel nu poate evalua niciun proiect de cercetare românesc. Guvernul să reintroducă evaluatorii străini

de Raluca Pantazi Joi, 14 iunie 2018, 12:59
- a A+
Imagine
România trântește ușa în nas laureaților premiilor Nobel, care nu ar putea să evalueze niciun proiect de cercetare dintre cele care intră în competiție pentru a fi finanțate cu bani de la buget. Avertismentul vine de la cercetătorii Mihai Miclăuș și Octavian Micu, care au transmis o scrisoare prestigioasei publicații Nature în care prezintă ermetismul din instituțiile de cercetare din România. “Indemnăm guvernul român să reintroducă folosirea evaluatorilor internaționali, având ca singur criteriu de selecție meritele științifice ale acestora", spun cercetătorii.



În cercetare, o parte din finanțarea acordată de către stat se realizează pe proiecte, în urma unei competiții la care evaluarea era realizată și de către cercetători străini. De câțiva ani, PSD-ul a încercat constant să atace acest tip de competiție. Întâi a încercat să desființeze UEFISCDI - instituția care împărțea banii de cercetare în urma competițiilor evaluate internațional, apoi au lăsat instituția în pace, dar i-au luat principalul instrument: evaluatorii internaționali .

Vezi aici scrisoarea publicată în Nature, în care cercetătorii Mihai Miclăuș și Octavian Micu cer revenirea la evaluatorii străini și introducerea cerinței ca proiectele să fie scrise în engleză.


Ce spun cercetătorii Mihai Miclăuș și Octavian Micu, pe blogul lor :

Într-o scrisoare trimisă Nature, ce va apărea în ediția online de joi, 14 iunie, arătăm cum România a ajuns de râsul curcilor. Vorbim de Laserul de la Măgurele cu mândrie națională și aspirăm la statutul de «țară vestică» în domeniul cercetării, dar suntem de fapt singura țară  din acest eșalon care folosește exclusiv evaluatori români în competițiile de proiecte naționale . Expertiza unui laureat al premiului Nobel nu ar putea fi folosită în evaluarea proiectelor naționale pentru că deh, noi nu ne vindem țara! cum spuneam și în articolul precedent de pe blog . Asta presupunând că un nobelist ar avea timp și de noi…

Dacă totuși Înalta Poartă (adică Ministerul Cercetării și Inovării) ar vrea să-i acorde laureatului premiului Nobel onoarea de a evalua proiecte românești, acesta din urmă ar trebui să (i) învețe românește (pentru că proiectele sunt depuse în limba română ); (ii) să meargă la șeful său (rector, director de institut etc.) și să-și ceară voie (adică să bifeze cerința meschină a Înaltei Porți cum că evaluatorii trebuie să aibă girul instituției gazdă); iar ulterior să (iii) încarce o declarație online pe site-ul "harta creierelor" (adică www.brainmap.ro) unde să scrie negru pe alb (și albastru – semnătura olografă) că nu a avut probleme etice și deontologice în ultimi 5 ani (atenție! 6 ani ar fi OK).

În scrisoarea din Nature punctăm această închistare a sistemului de cercetare românesc, condus de niște guvernanți cărora puțin le pasă ce înseamnă cercetarea de vârf la nivel mondial, fiind preocupați mai degrabă de cum să împartă ciolanul (banii puțini de la buget – 0,18% din PIB) clientelei politice și să se îndepărteze cât mai mult posibil de principiul «finanțarea urmează performanța». Sperăm că cei ce vor citi scrisoarea și se vor întâlni ulterior cu românașii noștri neaoși din fruntea cercetării îi vor trage pe aceștia de mânecă (sau le vor da cu rigla peste degete) și le vor spune «așa nu!». Să-i învețe câte ceva din Abecedarul modului în care se face cercetarea în lume și unde pe prima filă scrie că aceasta nu are granițe, măsuri restrictive precum utilizarea evaluatorilor naționali fiind antiștiințifice. Ce să mai vorbim de tâmpeniile acelea de declarații și învoiri de la șefu’…"


Cum au fost scoși evaluatorii străini de pe lista evaluatorilor - principalele acte normative, prezentate de cei doi cercetători

1. Prin HG 133/2011 semnat de ministrul de atunci Daniel Funeriu, România făcea un pas spre normalitate în evaluarea proiectelor de cercetare, la punctul 8 precizându-se că "Ponderea experţilor din străinătate, selectaţi din celelalte state membre ale Uniunii Europene sau din statele membre ale Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică, este de cel puţin 50% pentru fiecare proiect şi program, cu excepţia proiectelor din domenii ştiinţifice cu specific românesc […]"

2. Contrareformele din cercetare și educație începute în 2012 au abrogat rapid această prevedere prin HG 1244/2012 (HG 1244/2012), semnată de dl Doctor pe atunci, Victor-Viorel Ponta, și de ministrul de atunci Ecaterina Andronescu.

3. HG 583/2015 de aprobare a Planului naţional de cercetare-dezvoltare şi inovare pentru perioada 2015-2020 (PNCDI III), semnat de Victor Ponta premier și Sorin Cîmpeanu ministru, readuce evaluatorii străini: Art. 2, alin. 2, lit. g, din HG 583/2015 vorbește despre "evaluarea ex-ante a propunerilor de proiecte, folosindu-i în procesul de evaluare pe cei mai competenţi cercetători la nivel internaţional în tema propunerii, cu evitarea strictă a conflictelor de interese".
 
4. Un Act adițional la Contractul de finantare a proiectelor de cercetare din Planul National de Cercetare-Dezvoltare si Inovare, semnat de directorul UEFISCDI Adrian Curaj și de ministrul cercetării de la acea vreme, Șerban Valeca, scoate cercetătorii străini din evaluare: “numai în cazul în care nu există nici un specialist disponibil la nivel național pe domeniul respectiv, Contractorul poate face apel la evaluatori externi cu aprobarea nominală a Autorității Contractante", spune actul.
5. Actul adițional intră în contradicție cu HG 583/2015, care cere să fie folosiți "cei mai competenţi cercetători la nivel internaţional în tema propunerii". Așa că premierul de atunci Mihai Tudose emite HG 8/2018 , care înlocuiește Art. 2, alin. 2, lit. g, din HG 583/2015 cu "evaluarea ex-ante a propunerilor de proiecte, folosindu-i în procesul de evaluare pe cei mai competenţi cercetători în tematica propunerii, selectaţi conform criteriilor stabilite de autoritatea de stat pentru cercetare-dezvoltare […]".

6. “Realitatea prezentă este că în cazul competiției Proiecte complexe realizate în consorţii CDI (PCCDI) cercetători care au aplicat la aceasta au fost lăsați să și evalueze, cu condiția să nu facă acest lucru pe domeniul pe care au aplicat. Ne întrebăm cum poate un cercetător să aplice pentru finanțare într-un domeniu, în care se presupune că are expertiza cea mai bună, și este recunoscut în plan internațional pentru aceasta, dar în același timp să evalueze pe un cu totul alt domeniu decât cel pe care a aplicat", spun cercetătorii Mihai Miclăuș și Octavian Micu.
3133 de afisari


normalitățile statului paralel
Cercetator [utilizator], Joi, 14 iunie 2018, 16:49
+3/5
Recomand un articol de-al cercetătoreștilor:
http://mic-mic-anc.ro/2017/09/05/o-privire-analitica-asupra-evaluarilor-pce/

Se pare că „diverșii neica-nimeni” folosiți ca evaluatori nu sunt chiar neica-nimeni, și ... culmea, sunt mai buni ca ai noștri. Ei drăcie! Chiar nu sunt românii cei mai buni? Nu se întorc ei cu cârca de medalii de la Salonul de la Geneva?

Tovarășe, cu rea voință și vorbe aruncat în vânt nu se face primăvară în cercetarea de la noi. Nu zice nimeni să luăm evaluatori străini de pe garduri, după rezonanța numelor lor, dar un lucru e cert: folosirea exclusivă a evalutorilor români ne aruncă la coada clasamentului privind bunele practici în evaluare la nivel mondial. Cerințe precum „scrisori de învoire” de la șeful sunt ridicole, de asemenea.

Iar cu limba engleză nu știu ce ai. Mă gândesc că dacă ești cercetător te exprimi totuși mai bine în engleză când compilezi un proiect decât o face Viorica, nu?
Scrisoare din Nature începe cu „imagine”
Cercetator [utilizator], Joi, 14 iunie 2018, 22:57
+2/2
Pardon my English, dar eu înțeleg că autorii nu spun că stau nobeliștii la coadă, pornindu-și scrisoarea cu „imagine”, ci arată doar ridicolul situației din România, unde ca să poți evalua trebuie să ai „învoire de la șefu'” și să dai cu subsemnatul că ești alb dpdv etic și deontologic.
inca 4 comentarii comenteaza