Românii sunt cetățenii din Uniunea Europeană care trăiesc cel mai înghesuit în locuințe, potrivit celor mai recente statistici, publicate marți de Eurostat.
În Uniunea Europeană (UE), în medie, 16,6% din populație trăia în gospodăriile supraaglomerate în 2016, acești oameni neavând numărul de camere adecvate dimensiunilor gospodăriei.
Pe primul loc în UE la locuințe supraaglomerate este România: aproape jumătate din populația țării noastre (48,4%) trăia în gospodăriile supraaglomerate în 2016. ceva mai bine ca noi stăteau cetățenii din Letonia (43,2%), Bulgaria (42,5%), Croația (41,1% %), Polonia (40,7%), Ungaria (40,4%) și Slovacia (37,9%).
În schimb, 6,3% din populația României trăia în anul 2016 în locuințe mai mari decât nevoile locatarilor. la acest capitol, România este pe ultimul loc în UE. În medie, în Uniunea Europeană, 34,8% din populația UE trăia în locuințe slab ocupate. Aceasta înseamnă că locuințele erau considerate prea mari, cu spații excesive, mai ales dormitoare, pentru nevoile din gospodăria ocupantului.
Potrivit metodologiei statistice a UE, se consideră că o persoană trăiește într-o gospodărie supraaglomerată dacă locuința nu are cel puțin:
- o cameră de locuit;
- o cameră pentru un cuplu;
- o cameră pentru fiecare persoană în vârstă de cel puțin 18 ani;
- o cameră pe pereche de persoane singure de același sex între 12 și 17 ani;
- o cameră pentru fiecare persoană care are între 12 și 17 ani și care nu este inclusă în categoria anterioară;
- o cameră pe pereche de copii sub 12 ani.
An de an, România a stat cel mai rău în statisticile Eurostat privind locuințele supraaglomerate, însă acum informația poate părea mai relevantă, după ce mii de infractori au fost eliberați din închisorile românești înainte de termen, pe motiv că spațiile de detenție sunt supraaglomerate și nu oferă condiții minime de confort.
În 19 octombrie 2017 a intrat în vigoare Legea 169/2017, privind recursul compensatoriu, inițiată de Guvern și elaborată de Ministerul Justiției, pentru acordarea a 6 zile câștig pentru fiecare 30 de zile de detenție pentru deținuții care stau în condiții improprii în penitenciare.
Până în martie 2018, un număr de 1.219 de deținuți au fost eliberați în baza recursului compensatoriu , iar alți 4.532 au beneficiat de eliberare condiționată, după cum a declarat ministrul Justiției, Tudorel Toader.
El mai spunea în 20 martie că Ministerul Justitiei lucra la un proiect de lege care prevedea conferirea de despagubiri, compensatii materiale, pentru perioada cat un detinut a stat in conditii necorespunzatoare.
Sindicaliștii au estimat că ca proiectul lui Toader ar putea costa bugetul statului „între 370 și 550 de milioane de euro”.
În 25 aprilie 2017, Curtea Europeana a Drepturilor Omului (CEDO) a pronuntat decizia - pilot privind conditiile din penitenciarele din Romania. Decizia a statuat ca statul roman avea la 6 luni la dispozitie sa prezinte un plan de masuri care sa rezolve suprapopularea si conditiile din penitenciare. CEDO nu a amendat Romania in aceasta decizie-pilot decat cu circa 17.850 de euro, in cazul Rezmives (cel judecat si care este punctul de plecare al deciziei -pilot). In decizie, CEDO nu impune Romaniei nici o masura anume si nu spune nimic despre gratiere sau relaxarea politicii penale. Mai mult: intr-o opinie concordanta, judecatorul CEDO Krzysztof Wojtyczek avertizeaza Romania ca masuri de relaxare a politicii penale precum cele din OUG 13 au dus la proteste masive in Romania.
3
11
