Importul forței de muncă: Cum decurge procesul de angajare a străinilor - Hotnews Mobile
1 € 4,6669 1 USD 4,0761sâmbătă 20 oct 2018
Dosare Juridice -  Dreptul Muncii​

Importul forței de muncă: Cum decurge procesul de angajare a străinilor

de Alin Chitu Joi, 17 mai 2018, 11:22
- a A+
Imagine
În luările de poziții din ultima vreme, angajatorii, atât companii multinaționale cât și locale, arată că nu mai există suficientă forță de muncă în România și că, din acest motiv, importul de angajați din afara Uniunii Europene a devenit o necesitate pentru dezvoltarea afacerilor. O creștere a numărului de lucrători străini care pot fi angajați în România ține de cadrul mai amplu al politicilor publice și impune o dezbatere în sine cu toți factorii implicați, însă nu ea reprezintă scopul acestui articol care și-a propus, în schimb, să prezinte condițiile actuale pe care trebuie să le respecte societățile interesate de această problemă. 



Trebuie spus că un astfel de demers necesită o bună cunoaștere a prevederilor specifice din diferite legi, precum și interacțiunea cu mai multe autorități ale statului român și ale celui din care vine cetățeanul străin. Discutăm de formalități complexe care pot dura până la 6 luni și care au un cost aproximativ de 500 euro doar cu taxele guvernamentale pentru fiecare persoană (de exemplu pentru viza de muncă, recunoașterea studiilor, permisul de muncă, permisul de ședere).  

Condițiile și pașii pentru angajarea cetățenilor străini

În primul rând, cetățeanul străin care urmează să fie angajat trebuie să fie calificat pentru poziția pe care angajatorul intenționează să o ocupe în România. Ceea ce înseamnă că trebuie să dețină atât nivelul minim de instruire solicitat, cât și competențele tehnice (unde este aplicabil) pentru poziția vacantă, conform cerințelor prevăzute de Clasificarea Ocupațiilor din România (COR ISCO 08).

Procesul de angajare propriu zis presupune mai mulți pași care depind unul de celălalt. O nouă etapă este demarată doar după ce etapa anterioară a fost finalizată cu succes. Pentru aproape fiecare dintre acești pași legali, termenul de verificare, prelucrare și emitere a documentului solicitat este de aproximativ 30 de zile. În situația în care sunt necesare verificări suplimentare se poate prelungi cu până la 15 zile.

După ce încheie cu succes procesul de selecție urmat cu Agenția Națională de Ocupare a Forței de Muncă (ANOFM) pentru pozițiile comunicate ca vacante, angajatorul poate demara procesul de imigrare. 

Recunoașterea diplomei de studiu:  Avizul de muncă poate fi solicitat doar după ce diploma de studii este recunoscută de Ministerul Educației din România. În scopul obținerii atestatului de recunoaștere a studiilor se depune la Ministerul Educației o cerere standard din partea companiei din România împreună cu alte documente, printre care diploma de studii, apostilată sau supra-legalizată și traducerea legalizată a acesteia.

Avizul de muncă:  În funcție de durata șederii și de forma contractuală prin care cetățeanul străin va desfășura activități în România, avizele de muncă pot fi: în scop de detașare sau în scop de angajare locală. Cel în scop de detașare este valabil timp de 12 luni într-o perioadă de 5 ani. Începând cu cel de-al doilea an de prezență în România, persoana fizică trebuie să încheie un contract de muncă local cu societatea din România și să obțină astfel un nou aviz de muncă (aviz de muncă în scop de angajare locală). 

Avizul de muncă în scop de angajare locală se acordă lucrătorilor permanenți. În conformitate cu legea română privind procesul de imigrare, cetățenii străini pot desfășura activități dependente în baza încheierii unui contract individual de muncă cu compania din România, astfel:

În vederea obținerii unui aviz de muncă pentru lucrătorul permanent, este necesară obținerea unei declarații oficiale de la ANOFM. Procesul de selecție, incluzând și obținerea declarației de la ANOFM, durează aproximativ 30 de zile. Ulterior, se depune la autoritățile de imigrare solicitarea pentru obținerea avizului de muncă - lucrător permanent împreună cu alte documente (cazier judiciar, cv etc).

Viza de lungă ședere pentru angajare/detașare:  Solicitarea în vederea obținerii vizei de lungă ședere se depune la ambasada/consulatul României din străinătate. Dosarul trebuie depus în termen de 60 de zile de la eliberarea avizului de muncă, iar viza se eliberează în termen de 10 de zile de la depunere. Obligația depunerii vizei de lungă ședere revine cetățeanului străin.

Permisul de ședere în România:  Se obține depunând o solicitare la autoritățile de imigrare, în funcție de reședința din România a cetățeanului străin. Prezența cetățeanului străin la depunerea solicitării este obligatorie. Permisul de eliberează în termen de 30 de zile de la data depunerii și este valabil un an (pentru detașare și lucrător permanent) sau doi ani (pentru lucrător  înalt calificat).

Nu în ultimul rând, angajatorii trebuie să aibă în vedere că, potrivit legislației, un cetățean străin nu poate fi recompensat cu un salariu mai mic decât salariul mediu brut pe economie care în acest an este de 4.162 lei, de exemplu.

Un articol semnat de Alin Chitu, Director Deloitte România
2491 de afisari


Sunt romani
ABBV [utilizator], Joi, 17 mai 2018, 13:03
+3/3
Sunt romani, care nu castiga bani astia.....in marele orase da , dar in orasele mai mici nici in fabrica nu se castiga bani astia ....excludem tot felul de functionari platiti cu salarii aberante de peste 7000 net, pentru mutat o foaie de la drepta la stanga sau copy paste fara capacitatea de a intelege ce e scris acolo!
In Rusia...
Nonidem [utilizator], Joi, 17 mai 2018, 13:51
+2/4
In Rusia, lucreaza 500.000 de basarabeni,situatie in care majoritatea dintre ei se vor deznationaliza, ei si familiile lor!De ce Romania nu angajeaza acesti muncitori,avand urmatoarele avantaje: cunosc limba romana-nicio problema de adaptare-sunt aproape de casele lor,sunt harnici si disciplinati.De ce sa angajezi vietnamezi,nepalezi,pakistanezi etc producand mai multe probleme decat rezolvandu-le?In plus, este o oportunitate de conservare a elementului etnic romanofon in teritoriile ocupate, daca tot avem minister pentru romanii din Diaspora.Ma intreb cum de decidentii romani nu s-au gandit la aceasta solutie!
inca 12 comentarii comenteaza