”Riscurile interne țin de majorările taxelor indirecte. Avem un buget public în dezechilibru. Cum poate fi el corectat? Cea mai simplă modalitate este prin mărirea taxării! Unde anume ar putea fi mărită taxarea și să ai și beneficii cât mai rapid? Pe muncă, pe salarii sau prin taxe indirecte. Se discută acum de sistemul de Pilon II de pensii, probabil acesta va fi primul pas, însă probabil nu va ajunge şi atunci vor urma taxe. Cel mai uşor de impus sunt taxele pe venituri sau taxe indirecte", susţine Adrian Codîrlaşu, preşedinte CFA şi vicepreşedinte al Asociaţiei Analiştilor Financiar-Bancari din România, la o conferință organizată miercuri de Oxygen Events.

Adrian CodirlasuFoto: Hotnews

Potrivit președintelui CFA România, o eventuală naționalizare a Pilonul II de pensii ar însemna ca Statul să intre în dreptul de proprietate. ”Aceste naționalizări întotdeauna sunt asociate cu o volatilitate foarte mare pe piețele financiare și cu creșterea costurilor de finanțare”, a mai spus Codîrlașu.

La rândul lui, Florian Libocor (economist-șef al BRD), menționând că vorbește în calitate de contribuabil cu toate taxele plătite la zi, a remarcat că eventuala naţionalizare a Pilonului II este ”one-off ”(poate avea loc cel mult o singură dată). ”A doua oară nu mai ai de unde să îl iei. Şi, dacă se va întâmpla, Doamne fereşte!, va fi un semnal extrem de negativ în afară. Taxe şi impozite? Le urez succes! E uşor să dai, dar e tare greu să iei, extrem de greu! Cum să explici că ție ți-a crescut PIB-ul potențial când ție ți-au scăzut investițiile? Că sfidezi orice teorie economică, indiferent de unde a fost ea scrisă? Nu știu dacă vor apărea noi taxe. Pot să spun că va fi extrem de dificil să le implementeze. Dar probabil că soluția ar fi optimizarea colectării”,", a precizat Libocor.

Prezent la conferință, profesorul ASE Cristian Păun a intervenit spunând: Ferească Dumnezeu de o secetă, că atunci o să avem o problemă! Asta este România! Am ajuns să depindem de vrerea Domnului, ceea ce mie îmi arată multe. Noi, ca popor, nu prea facem multe să ne păzim de vrerea Domnului. O economie care depinde de vrerea Domnului este foarte, foarte problematică", a adăugat Păun.

Adrian Vasilescu, consilier strategic BNR, a arătat că o secetă afectează cu două miliarde de euro economia României. "Exact cât trebuie", i-a răspuns Păun.

În intervenția sa, Adrian Codîrlașu a mai spus:

  • Au apărut politici inflaționiste în politica globală dar și așteptări privind creșterea ratelor de dobândă în special din partea FED. Apar semne inclusiv în piețele bursiere de sfârșit de ciclu economic. Bursa, după ce atins acel maxim, a corectat puternic.
  • Piețele se așteaptă la o volatilitate în viitor.
  • O bursă anticipează recesiunea cam cu o jumătate de an - un an înainte.
  • În România am văzut o creștere accelerată a inflației care a generat majorări de dobândă de către BNR. S-a reintrat pe trendul de creștere de dobândă.
  • Orice dobândă nominală e compusă din dobânda reală și inflație.  Nu avem cum să avem dobânzi reale pozitive , în UE dobânzile sunt la fel, real negative.
  • Anticipațiile inflaționiste se văd și în dobânzile la titlurile de stat, pe toate maturitățile.
  • Riscul suveran a rămas redus, nu au fost mișcări pe prima de risc a României titluri, ceea ce înseamnă că investitorii încă ne consideră  o țară stabilă macroeconomic.
  • Impactul pe curba de randamente pe leu a venit din anticipațiile inflaționiste, nu din prima de risc.
  • Cauza internă a fost politica fiscală prociclică. S-au angajat majorări de cheltuieli guvernamentale care au dus la o creștere economică bazată pe consum. Acum este peste potențial. Am mai avut majorări de taxe indirecte (acciza la combustibil) și am mai avut și inflație importată (creșterea prețului petrolului). O creștere a inflației ăpune presiune pe deprecierea monedei.
  • Mai avem și un alt efect în economie, eu îi spun inversul efectului Balassa- Samuelson. Știți că o economie e formată din doua sectoare: cele care produc bunuri pentru export și sectorul care produce bunuri doar pentru acea țară. Atunci când crește productivitatea în sectorul care produce bunuri exportabile, crește și venitul în acel sector. Când crește venitul, cresc și salariile. Crescând salariile acolo, vor crește salariile și în celalalt sector, ceea ce va duce la o ușoară inflație și la o apreciere de curs de schimb. La noi e efectul invers. Nu au crescut salariile în sectorul privat, ci in cel public. Dar crescând salariile ne-bazate pe productivitate, am avut și inflație dar și depreciere.