Sergiu Cristian Manea, CEO BCR: Valoarea cu adevărat a banilor am simțit-o când am luat bursa de la facultate, în 1990. Perioada era tulbure. Haos generalizat. - Hotnews Mobile
1 € 4,6292 1 USD 3,9502joi 24 mai 2018
Ce si cum stiu romanii despre bani - Proiect sustinut de BCR

Sergiu Cristian Manea, CEO BCR: Valoarea cu adevărat a banilor am simțit-o când am luat bursa de la facultate, în 1990. Perioada era tulbure. Haos generalizat.

de Eugen Istodor Miercuri, 16 mai 2018, 8:10
- a A+
Imagine
Sergiu Cristian Manea, CEO BCR, declară în cadrul proiectului de educație financiară Perspektiva: "Noi, românii, din păcate, nu am învățat, iată, după atâta timp de la comunism, nu am învățat să vorbim despre bani. Mai mult decât atât, am ajuns să vorbim de recompensă și bani ca singurul mod de a motiva." "N-am auzit deloc despre ce ne-ar ajuta să facem pentru a avea mai mulți bani. Cum ar trebui să ne construim pe sine pentru a câștiga mai mulți bani. Marele câștig aici este că, atâta timp cât ești bun și angajatorul tău nu te recompensează pe măsură, cum crezi tu că meriți, te va vedea altcineva. Și vei primi recompensa. Banii sunt o măsură a abilităților individuale de a crea ceva anume." - VIDEOINTERVIU partea întâi.




Prima lecție în administrarea banilor am primit-o de la ai mei părinți. Ei au cumpărat televizor color și frigider cu bani de la CAR.


Reporter: Ești astăzi CEO BCR. Privește în trecut însă. Cine te-a învățat să ai grijă de banii tăi? 
Sergiu Cristian Manea: E simplu de explicat. Prima lecție în administrarea banilor am primit-o de la ai mei părinți. Ei au cumpărat televizor color și frigider cu bani de la CAR. Îți amintești, Casa de Ajutor Reciproc constituită la nivelul fiecărei unități economice. Și eram foarte bucuros când vedeam lucrurile în casă și mai puțin bucuros când îi auzeam pe ai mei: și trebuie să punem bani deoparte pentru plata ratei. Da, cred că asta a fost prima mea lecție.


  

Reporter: Și ce-nțelegeai din pusul banilor deoparte? 
Sergiu Cristian Manea: Sincer, nu-nțelegeam. Pentru mine, împrumutul de la CAR însemna un televizor frumos. Eram la vârsta la care era de la sine înțeles să am un televizor, un frigider în casă, precum toți ceilalți prieteni ai mei. Nu-ți închipui că ne cumpăram televizor zilnic. Nu. Cu timpul, CAR a însemnat și faptul că împrumutul trebuie returnat. Neapărat. Am început să văd cum capitolul de cheltuieli pe fiecare lună începea cu plăți la CAR, la întreținere. Apoi, veneau celelalte cheltuieli sau plăceri. 


În tabără, banii erau la mine, nu la învățătoare. Banii i-am împărțit pe număr de napolitane și Brifcor și asta a fost tot. Și banii i-am terminat în trei zile din șapte. 

Reporter: Dar banul în mâna ta, când l-ai simțit? 
Sergiu Cristian Manea: Când trimis în tabără, banii erau la mine, nu la învățătoare. A fost foarte simplu. Banii i-am împărțit pe număr de napolitane și Brifcor și asta a fost tot. Câte îmi pot lua în fiecare zi, a fost socoteala mea. Și banii i-am terminat în trei zile din șapte. Noroc că învățătoarea s-a îmbunat și mi-a mai luat una-alta. Am plătit, nu foarte scump. Valoarea cu adevărat a banilor am simțit-o când am luat bursa de la facultate, în 1990. Perioada era tulbure. Haos generalizat. Știu că sandwich-urile de lângă facultate se vindeau la începutul facultății cu 3,5 lei. La finalul facultății erau 35 de lei. Noroc că făceam facultatea de economie și înțelegeam inflația, teoretic, și pe buzunarul meu. Din anul al patrulea de facultate am început să lucrez. Nu mi s-a părut anormal să-i cer bani mamei să merg la serviciu. Salariul meu era de 80 de dolari atunci. Cam astea au fost primele experiențe.

 

Reporter: Întrebare tipică: Ce-ai făcut cu primul salariu? 
Sergiu Cristian Manea: L-am cheltuit pe terasă, la Motoare. Restul e poveste.  

În comunism, “repartiţie, de la fiecare după capacităţi, fiecăruia după nevoi“. Pe când, într-un sistem deschis, principiul este fiecăruia după posibilități.

Reporter: Deja am povestit despre două lumi, două istorii. Prima, comunismul. Cealaltă, tranziția de după Revoluția din 1989. Cum îi poți explica, financiar, unui tânăr prima lume, lumea închisă? 
Sergiu Cristian Manea: Trebuie să precizăm că pentru ambele perioade ne referim la același fundament: banii sunt un mijloc. Nu sunt un scop. Diferența dintre cele două sisteme? În comunism, banii erau valoare alocată, dacă ții minte sloganul, “repartiţie, de la fiecare după capacităţi, fiecăruia după nevoi“. Pe când, într-un sistem deschis, principiul este fiecăruia după posibilități. Posibilități? Competența pe care o aduce fiecare în crearea de plus valoare. Când aloci banii după nevoi este clar că faci o minimă corelație cu valoarea pe care tu o demonstrezi, valoarea pe care tu ești încurajat s-o demonstrezi. Era o plafonare. Primeai o sumă. Și cu ea alegeai dintr-o ofertă extrem de redusă. Apropo, aveam și atunci inflație. Eu am prins înghețată la 70 de bani, dar, după câțiva ani, și la un 1,75 lei. Cu adaosul că nu se găseau sortimente atât de diferite ca înainte. Ce vreau să spun? Banii sunt un mediu de comunicare. Într-un mediu închis. Am nevoie de asta! Da? Poftim! Este o comunicare statică, lipsită complet de context. O comunicare lipsită de imaginație, de aspirații.

Noi, din păcate, nu am învățat, iată, după atâta timp de la comunism, nu am învățat să vorbim despre bani.

Reporter: După 90? 
Sergiu Cristian Manea: Să-ți spun clar: e o perioadă pe care n-am înțeles-o. 
Reporter: Ce sunt banii atunci într-un mediu liber?  
Sergiu Cristian Manea: Lanțurile care vor să creeze plus-valoare caută competență, tipuri de gândire. Și-n momentul acela, cererea cu oferta se întâlnesc. Componenta materială spune următorul lucru: eu, care cer resursă, sunt foarte mulțumit de ea și vreau s-o țin. Și atunci se întâmplă ca valoarea pe care tu o dai să se exprime prin unități tot mai mari. Bun, la nivel teoretic. Ce desparte cele două sisteme. Cultura. Noi, din păcate, nu am învățat, iată, după atâta timp de la comunism, nu am învățat să vorbim despre bani. Mai mult decât atât, am ajuns să vorbim de recompensă și bani ca singurul mod de a motiva. Societățile obișnuite cu viața liberă a banilor dovedesc că banii sunt o minimă componentă societară. Noi încă acumulăm. Suntem în era primitivă de acumulare de cunoștințe.

Imagine



Banii sunt o măsură a abilităților individuale de a crea ceva anume

Reporter: Aș insista. Banii pentru români sunt murdari. Nu-i vorbim și îi acuzăm. 
Sergiu Cristian Manea: Aș vorbi din nou de educație și cultură. Părinții mei nu au vorbit cu mine despre bani. Când nu aveau bani, mă țineau departe de acest subiect. Părinții mei au fost liniștiți și discreți. Dar am văzut crescând și alte exemple. “Sunt plătit puțin pentru valoarea mea din cauza X sau Y.” Dar n-am auzit deloc despre ce ne-ar ajuta să facem pentru a avea mai mulți bani. Cum ar trebui să ne construim pe sine pentru a câștiga mai mulți bani. Marele câștig aici este că, atâta timp cât ești bun și angajatorul tău nu te recompensează pe măsură, cum crezi tu că meriți, te va vedea altcineva. Și vei primi recompensa. Banii sunt o măsură a abilităților individuale de a crea ceva anume. Că este o pâine, un Impact Hub, locul unde noi dialogăm. Impact Hub este recompensat. De cine? De cei care folosesc, sunt mulțumiți de condițiile de aici. Și au început în 100 de metri pătrați și acum au câteva sute. Și mai este ceva. Este nevoie de o dezvoltare organică a acestei recompense. Nu cred că Impact Hub, iau de exemplu, se gândește: gata, sute de metri pătrați ori câți clienți pe oră, ori cât câștigăm? Contează să crezi, contează să fii mai bun. N-am vorbit despre bani. Banii au rămas această zonă gri a culturii noastre. Banii sunt “murdari”, cine are bani i-a “furat”. Asta e păgubos. 

Numărăm anii de libertate a piețelor. Cincizeci și cu treizeci? 80 de ani? Când alții construiesc asta de la 1600. E nevoie de istorie, e nevoie de un dialog permanent. 

Reporter: Vine această angoasă socială din anii 1990? 
Sergiu Cristian Manea: Vine foarte mult din lipsa unei culturi a banilor. Noi nu am avut regimuri democratice cu adevărat. Numărăm anii de libertate a piețelor. Cincizeci și cu treizeci? 80 de ani? Când alții construiesc asta de la 1600. E nevoie de istorie, e nevoie de un dialog permanent. Ce sunt banii. Cum funcționează. 
Reporter: Atât? 
Sergiu Cristian Manea: Nu ți se pare îndeajuns? Și mai este nevoie de modele. Nu mă refer la fashion. Banii au fost asociați cu modelele din societate. De aici tenta negativă. Și atunci, discuția rămâne la nivel de titlu. Este foarte puțină discuție despre etica muncii, antreprenoriat și bani. Discuția asta este rară, absentă. Reporter: Lumea se plictisește de lucruri în progres. Nu e interesată decât de rezultat. 
Sergiu Cristian Manea: Bineînțeles. Să-ți spun un lucru. Trăim într-o lume care se schimbă masiv. Trăiești cu zeci de mii de informații pe zi. Eugen, ți se spune, vrei fericirea? Apasă aici! Cine are timp de etică, cultură, procese? Toată lumea vrea instant gratification . Și din păcate, instant gratification într-un zgomot permanent o dă știrea cea mai odioasă. 

Și m-am gândit ce mi-ar plăcea să fac. Și m-am gândit că mi-ar plăcea să fiu exportator.

Reporter: Fericire? Dar tu cum ai ales facultatea de economie? Te-ai gândit să faci bani, nu? 
Sergiu Cristian Manea: Știi, povestea e mult mai prozaică. Eu eram fascinat de geografia economică. Căutam, tânăr fiind, almanahuri cu date de geografie economică. Citeam despre importuri, exporturi. Și căutam motive de a fi mândru. România era prezentă în topuri. Mărfuri, flotă. Și m-am gândit ce mi-ar plăcea să fac. Și m-am gândit că mi-ar plăcea să fiu exportator. Nu mă gândeam la cât de liberă e piața. Eram tânăr. Îmi imaginam cum aș lua produse românești și aș merge să le vând. Ce aș spune, cum aș convinge. Era un joc. După aia m-am gândit și am descoperit Finanțele. Dar legat de fluxul de bunuri și de călătorii.

 

Cine este Sergiu Cristian Manea   

2015 – prezent: Preşedinte Executiv, Președinte al Comitetului Executiv, Banca Comercială Română, Bucuresti
2012 – 2015: Vicepreşedinte Executiv Trezorerie, Pieţe de capital&Group Large Corporates, Membru al Comitetului Executiv, Banca Comercială Română, Bucuresti
2010 – 2012: Partener, ITHUBA CAPITAL, Viena, Austria 
2006-2010: Director executiv, EEMEA Markets, Bank Austria Creditanstalt A.G., Pieţe & Investment Banking, Unicredit Group, Viena, Austria 
2005-2006: Director executiv, Institutional Sales & DCM Origination, Pieţe Internaţionale, Bank Austria Creditanstalt A.G, Viena, Austria 
2004-2005: Director Trading, Emerging EMEA Fixed Income and Interest Rates Derivatives, Pieţe Globale, ABN AMRO N.V., Sucursala Londra, Marea Britanie 
2000-2003: Vicepreşedinte, Pieţe Financiare, ABN AMRO Romania S.A.,Bucuresti, România 
1998-2000: Director & Trezorier, Trezorerie si Pieţe, Bank AustriaCreditanstalt Romania S.A., București, România 
1997-1998: Senior Trader, MM/Fixed Income/FX, Pieţe Globale, CITIBANK România S.A., Bucuresti, România 1996-1997: MM and Fixed Income Trading & Sales, Pieţe Financiare, INGBank N.V., Sucursala Bucuresti, România 
1994-1996: Instituţii Financiare, Divizia Internaţională, BRD, Bucuresti, România 

CITESTE interviurile campaniei de educatie financiară PERSPEKTIVA: 

Antropologul Vintila Mihailescu: Dacă aveam, aveam, dacă nu, nu aveam și cu asta basta. Poate să sune oricât de paradoxal, poate chiar ipocrit, dar pe bune, așa e! 

Antropologul Vintila Mihailescu: Imaginatia a facut istoria omului si a banului sau 

Pe istoricul Bogdan Murgescu Tatal l-a invatat chiverniseala, iar Romania l-a facut sa inteleaga coruptia

Bogdan Murgescu: Romania inapoiata, care dezvolta bazaconii: "Granarul Europei", asuprirea straina ne-a oprit dezvoltarea, Ceausescu reformatorul  

Psiholog Aurora Liiceanu: "Educatia financiara la romani e zero, educatia sexuala la romani e zero. Educatia juridica la noi e zero" 

Psihologul Aurora Liiceanu: ​Voyerism, fudulie, bârfă, lăcomie - toate s-au lipit de românul de astăzi. Partea a doua a interviului despre educație financiară 
4322 de afisari


Istorioara:
mihai_mi [utilizator], Joi, 17 mai 2018, 8:57
+8/8
Articolul asta cu BCR imi aduce aminte de o intamplare:

In urma cu 5 ani cautam sa iau un credit de prima casa pentru un apartament. Am ajuns,printre alte banci, si la BCR. A inceput ofiterul de credite sa ma ia la puricat: unde lucrati?, ce salariu aveti?, unde ati lucrat iniante?, unde locuiti? CNP? Serie? Familie?... etc etc.
Dupa ce a aflat absolut tot ce se putea despre mine:
- Imi pare rau, nu va incadrati sa luati acest credit.
- Cum domne' sa nu ma incadrez? Am un salariu bunicel.
- Nu va incadrati!
- Pai va rog sa imi spuneti de ce.
- Pentru ca pana acum nu ati mai fost client BCR!!!

"Pam pam!"
Aproape corect
Teleorwoman [utilizator], Miercuri, 16 mai 2018, 9:59
+7/11
Insa nu guvernantii tin populatia proasta ci se tine singura. In ziua de azi daca ai cap, calculator si internet poti invata ORICE, inclusiv deveni specialist.
inca 10 comentarii comenteaza