Nivelul ROBOR stârnește un interes tot mai crescut în ultima perioadă, lucru de înțeles având în vedere ponderea mare a creditelor în lei cu dobândă variabilă acordate românilor. Miercuri, ROBOR la 3 luni a urcat la 2.73% și având în vedere faptul că e foarte plauzibil ca BNR să mai urce în acest an dobânda cheie pentru a domoli inflația, am putea vedea niveluri chiar mai ridicate ale ROBOR până la sfârșitul anului. ”Dar nu foarte departe de nivelul actual”, crede economistul șef al BCR, Horia Braun. ”pentru ROBOR 3M aș vedea un interval de 2,7%-3% pentru finele anului, iar pentru ROBOR 6M un interval de 2,9%-3,2%”, explică pentru HotNews.ro, Horia Braun.
Pentru trimestrul al III-lea din acest an, valorile ar putea fi ușor mai mari, crede economistul șef al BCR, în funcție de tiparul sezonier al execuției bugetare, care ar putea avea efect asupra lichidității din piață interbancară (așa cum a fost cazul anul trecut). Este însă de așteptat că dacă BNR menține operațiunile de absorbție de lichiditate inițiate pe 16 aprilie, impactul acestor fluctuații ale lichidității să fie mult atenuat, a mai spus Braun.
- Care ar putea fi nivelul cursului de schimb al perechii eur/ron pentru septembrie 2018 și respectiv finalul anului?
Cotația leului va depinde cred mult de contextul extern, în special de nivelul dobânzilor din zona euro și de sentimentul investitorilor vis-à-vis de piețele așa-numit emergente, din care face parte și România. Din perspectivă locală, aș vedea că fundamentată o traiectorie de depreciere a monedei naționale de circa 2% pe an, căreia i-ar corespunde un curs de circa 4,69 în septembrie și 4,73 în decembrie, însă factorii menționați mai sus pot determina deviații chiar semnificative de la această traiectorie. Faptul că avem acum un diferențial de dobânzi important față de EUR și față de monedele țărilor din regiunea Europei Centrale și faptul că BNR își menține flexibilitatea în ce privește operațiunile de gestiune a lichidității cred că sunt de natură a atenua astfel de deviații, conferind o stabilitate ceva mai mare a leului. Să priviți așadar nivelurile menționate mai sus mai degrabă că niște limite superioare ale cotației leu/euro.
- Ce semnificație are faptul că nivelul ROBOR 3M este deasupra dobânzii cheie?
În intervalul feb 2018- 23 aprilie 2018, ROBOR stătea sub dobânda cheie, după care a depășit nivelul acesteia. ”Motivul pentru care ROBOR 3M s-a situat sub nivelul ratei dobânzii BNR între februarie și prima parte a lui aprilie 2018 a fost excesul de lichiditate de pe piața interbancară, care a făcut că ancora principală a dobânzilor să nu fie rata de politică monetară, ci mai degrabă rata dobânzii la așa-numita facilitate de depozit, situate atunci la 1,25%. De ce? Pentru că băncile nu puteau plasa la dobânda de politică monetară de 2,25%, în schimb puteau plasa la 1,25% în depozite pe 1 zi la Banca Națională. Chiar și în acele condiții, ROBOR la 3 luni s-a tranzacționat în medie cu 0.7% peste rata medie a dobânzii la tranzacțiile interbancare. Acest ecart a reflectat, pe de o parte, o prima de scadență, fiindcă îți mobilizezi banii pe 3 luni în loc de 1 zi sau 1 săptămână, ceea ce implică un cost de oportunitate al utilizării banilor și un risc suplimentar. Pe de altă parte, la fel ca la curs, avem un curs de vânzare (mai mare) și unul de cumpărare (mai mic) între care există o marjă: la fel și între ROBOR (dobândă de vânzare a banilor, că să zicem așa) și ROBID (dobândă de cumpărare a banilor, dacă vreți) există un ecart, deci avem și aici un plus adus la cotația ROBOR față de dobânda medie de tranzacționare, situată la mijlocul intervalului între ROBID și ROBOR.
Situația legată de plasarea cotației ROBOR sub dobânda de politică monetară a început să se schimbe la mijlocul lunii aprilie, când BNR a “activat” instrumentul operațiunilor de depozite la 1 săptămână, remunerate de asta data cu rata dobânzii de politică monetară, deci la acea vreme cu 2,25%. Astfel această rată a devenit noua referință pentru dobânzile din piață, rata medie a dobânzii la tranzacțiile interbancare situându-se foarte aproape de nivelul de 2,25%. Povestea cu ecartul de la această dobândă la ROBOR însă nu s-a schimbat, ea este o caracteristică structurală a pieței, de aceea e normal că ROBOR să fie cotat la niveluri cu câteva zecimi de puncte procentuale peste rata dobânzii de politică monetară”, consideră Horia Braun.
- Unde s-ar putea situa nivelul ratei dobânzii de politică monetară la finalul acestui an?
Mai văd o creștere de dobândă de 0,25% în acest an, posibil în trimestrul al III-lea, în funcție de evoluțiile unor variabile exogene precum prețul petrolului sau evoluțiile prețurilor la alimente din această vară. Din trimestrul al IV-lea, datorită efectului statistic vor ieși din indicele anual al inflației creșterile de prețuri la combustibili și energie de ultima parte a anului trecut, ceea ce va domoli traiectoria ratei inflației urmărite de BNR. Din acest motiv, cred că BNR va fi mai reținută în a se atinge de dobândă, eventuale alte ajustări în special în anul 2019 depinzând în mare măsură de contextul extern și în special de mișcările de pe piața europeană, puternic influențate de politica monetară a Băncii Centrale Europene.
Citește și :Misterele (de nepatruns?) ale pietei. Azi, despre ROBOR
0
6
