Publicarea Repartiției preliminare a locurilor bugetate pentru Universitățile din România a stârnit controverse și acuzații privind politica Ministerului. Ce priorități în cercetare reflectă această decizie? În funcție de ce valori și rezultate sunt recompensate sau sancționate Universitățile? Intrebarea este cu atât mai relevantă cu cât criteriile de angajare și promovare a cadrelor didactice din învățământul universitar se referă aproape integral la performanța în cercetare.
În cele ce urmează vom apela la datele privind productivitatea în cercetare raportate de Universități pe platforma Academis [1] pentru a examina relația dintre modul de alocare a locurilor bugetate și rezultatele de cercetare raportate.
Dacă împărțim universitățile în două categorii – cele aflate peste media, respectiv sub media productivității științifice calculate la nivel național – pare că finanțarea acordată de Minister nu are nicio legătură cu rezultatele activității de cercetare din mediul universitar. Excepția notabilă o constituie finanțarea programelor de masterat, unde universitățile sub-performante sunt câștigătoare: ele primesc în medie cu 9% mai mult față de repartizarea anterioară.
Tabelul 1. Modificările procentuale medii produse la nivelul universităților în numărul total de locuri bugetate, în funcție de productivitatea lor în cercetare
Modalitate de citire: Universităților care se situează sub media productivității științifice naționale le sunt alocate, în medie, cu 9% mai multe locuri la studiile de master; Universităților care se situează peste media productivității științifice naționale le sunt alocate la master, în medie, cu 3% mai puține locuri bugetate.
Totuși, tabloul devine mai interesant dacă examinăm datele în funcție de tipul universității (Tabelul 2). Astfel, observăm că modalitatea de alocare recompensează întrucâtva productivitatea științifică în cazul universităților tehnice. În cazul universităților medicale și de arte, finanțarea acordată nu ține cont de productivitate ci doar de domeniu, sancționând zona artistică și prioritizând zona medicală. Surprinzător, în cazul instituțiilor de învățământ superior generaliste, universitățile situate peste media productivității, calculată la nivel de domeniu, pierd cele mai multe locuri, fiind sancționate mai intens decât cele mai puțin performante.
Tabelul 2. Modificări în numărul mediu de locuri bugetate repartizate universităților ca valoare absolută pe tipuri de universități
| | | Universități care se situează peste media productivității științifice, la nivel de domeniu | Universități care se situează sub media productivității științifice, la nivel de domeniu | Universități care nu au raportat producția științifică |
| Universități tehnice și militare | Total | +74 | +13 | +61 |
| Număr univ. | 3 | 9 | 6 | |
| Universități medicale | Total | +22 | +52 | +13 |
| Număr univ. | 2 | 2 | 6 | |
| Universități generaliste | Total | -513 | -24 | -122 |
| Număr univ. | 4 | 7 | 9 | |
| Universități de arte | Total | -40 | -13 | -5 |
| Număr univ. | 2 | 1 | 3 |
Modalitate de citire: Universităților cu profil tehnic sau militar situate peste media productivității științifice la nivel de domeniu le sunt alocate, în medie, cu 74 mai multe locuri bugetate; Universităților generaliste situate peste medie le sunt scăzute, în medie, 513 locuri.
O tendință asemănătoare se observă în Tabelul 3, care examinează sancțiunile și recompensele în funcție de nivelurile de studii. La nivelul doctoratului, unde productivitatea științifică ar trebui să fie un criteriu important, observăm că de regulă performanța în cercetare nu contează. Mai mult decât atât, putem spune că productivitatea este de fapt pedepsită, în special în cazul universităților generaliste.
Tabelul 3. Modificări în numărul mediu de locuri bugetate repartizate universităților, în valoare absolută, pe tipuri de universități și cicluri de învățământ
| Universități care se situează peste media productivității științifice, la nivel de domeniu | Universități care se situează sub media productivității științifice, la nivel de domeniu | Universități care nu au raportat producția științifică | ||
| Universități tehnice și militare | Licență | -19 | +8 | +13 |
| Master | +92 | +5 | +49 | |
| Doctorat | +1 | +0 | -1 | |
| Universități medicale | Licență | +8 | +36 | +8 |
| Master | +12 | +17 | +5 | |
| Doctorat | +2 | -1 | +0 | |
| Universități generaliste | Licență | -192 | -23 | -68 |
| Master | -283 | 0 | -52 | |
| Doctorat | -38 | -1 | -2 | |
| Universități de arte | Licență | -26 | -11 | -3 |
| Master | -11 | -2 | -1 | |
| Doctorat | -3 | 0 | -1 |
În ceea ce privește ariile de studiu, Tabelul 4 pune în evidență o redistribuire a locurilor către universitățile tehnice, militare, medicale și de agronomie în detrimentul universităților tradiționale cu profil generalist, cu profil economic sau administrativ și cu profil artistic.
Tabelul 4. Fluctuația numărului de locuri alocate de la bugetul de stat la nivel de universitate pe cicluri de învățământ
| Total | Doctorat | Master | Licență | |
| Profil generalist | -2716 | -113 | -1234 | -1369 |
| Economie și științe administrative | -404 | -89 | +37 | -352 |
| Arte | -120 | -9 | -30 | -81 |
| Profil sportiv | -13 | 0 | -4 | -9 |
| Construcții | -13 | -4 | +5 | -14 |
| Arhitectură | +20 | -3 | +5 | +18 |
| Agronomie și medicină | +85 | -2 | +55 | +32 |
| Medicină | +144 | +6 | +33 | +105 |
| Științe militare | +268 | +14 | +126 | +128 |
| Profil tehnic | +366 | -13 | +430 | -51 |
Concluzie
În ansamblu, alocarea locurilor bugetate penalizează universitățile de arte și mai ales universitățile generaliste, cele mai defavorizate fiind cele situate peste media productivității științifice. Această alocare este valabilă inclusiv pentru locurile la studii doctorale, în ciuda importanței pe care ar trebui să o aibă în acest caz productivitatea în cercetare.
- Acest articol a fost scris de Ștefania Matei și Cosima Rughiniș, Universitatea din București.
Citeste intreg articolul si comenteaza pe Contributors.ro
