​Darea în plată , la doi ani de la promulgare. În primul s-au depus 6363 notificări, în 2017 s-au depus 1894 notificări iar în primele 3 luni din acest an- 202 notificări - Hotnews Mobile
1 € 4,6606 1 USD 3,7886vineri 20 apr 2018

​Darea în plată , la doi ani de la promulgare. În primul s-au depus 6363 notificări, în 2017 s-au depus 1894 notificări iar în primele 3 luni din acest an- 202 notificări

de Dan Popa Marţi, 17 aprilie 2018, 6:17
- a A+
Imagine
Zilele acestea se împlinesc doi ani de la promulgarea legii 77/2016, mai bine cunoscută oamenilor ca Legea dării în plată. "Astăzi, în România, există 800.000 de familii care nu își mai pot plăti ratele la bancă. Prin această lege reușesc să fac ca aceste familii sa nu devină cazuri sociale", spunea initiațorul Legii dării în plată, fostul liberal Daniel Zamfir. La doi ani de la intrarea in vigoare a legii, mai exact până la începutul acestei luni, numarul total al notificarilor este de 8.459 , potrivit unui raspuns primit de la BNR ca urmare a solicitarii HotNews.

Ce a mai transmis luni Banca Națională, pe scurt:
  • În anul intrării legii în vigoare (2016) au fost depuse 6363 notificări, în 2017 s-au depus 1894 notificări iar în 2018, în primele 3 luni s-au depus 202 notificări, se mai arată în răspunsul transmis de bancherii centrali.
  • Din cele 8500 de notificări au fost contestate un număr de 6023 de notificări (71%).
  • Patru bănci concentrează circa 60% din numărul total de notificări.
  • Valoarea expunerii la data notificării (echivalent lei) este de 2,39 miliarde lei, din care 6,92% lei, 46,83% euro, 45,18% CHF
  • În funcţie de moneda creditului situaţia notificărilor este următoarea: RON – 617 notificări; EUR – 4161  notificări;  CHF – 3590 notificări;  Alte valute  – 91 notificări.
  • Cele 8459 notificări au fost depuse de către 7297 debitori , asta însemnând că au fost debitori care au notificat pentru mai multe credite.
  • 916 debitori au depus notificare pentru cel puțin două credite
  • De unde s-a pornit?
" Ideea legii DIP a plecat de la o discuție cu un prieten. Acesta mi-a spus că secretara lui și-a pierdut casa întrucât și-a luat credit cu buletinul și nu și-a mai putut plăti rațele, fiind executată silit. Nu am crezut inițial, mai ales că nu scria în contractul de credit că dacă nu plătește poate rămâne fără casă. Am crezut că e imposibil așa ceva și i-am cerut contractul să văd..Era prin 2013. Am cerut contractul, am constatat că omul avea dreptate. Era un credit de nevoi personale unde nu scria absolut nicăieri că se garanta cu casa. L-am contactat pe dl. profesor Piperea știind că el este într-o luptă de ani de zile cu clauzele abuzive...Dl Piperea a redactat textul de lege și l-am pus pur și simplu în dezbatere publică. Cred că a fost unul dintre cele mai dezbătute proiecte de la Revoluție încoace. Numai în Parlament a fost discutat de vreo 12 ori în comisiile de specialitate. Inițial am discutat proiectul în PNL. PNL a decis să susținem proiectul, după care timp de trei luni de zile am discutat cu parlamentari din toate partidele politice. Pentru că am fost convins că proiectul nu are culoare politică. Că legea nu e nici de dreapta nici de stânga. O lege dreaptă nu are culoare politică", declara Daniel Zamfir (fost PNL), inițiatorul legii intr-un interviu acordat HotNews.ro .

 Cu doar câteva zile înainte de intrarea în vigoare a prevederilor legii darii în plată, avocatul Gheorghe Piperea,  spunea că legea este făcută în mod voit în așa fel încât să-i ajute pe debitorii băncilor ajunși în încetare de plăți. "Va reamintesc că legea este făcută în mod voit în așa fel încât să nu fie nevoie de avocați pentru aplicarea să și nici de norme metodologice, formulare de cereri și acțiuni, proceduri notariale speciale, tarife sau onorarii minimale etc. La dezbatere vă voi pune la dispoziție modele de notificări și cereri, tipuri de calculații și estimări de costuri ale notificării sau ale autentificării contractului de dâre în plată și, respectiv, ale acțiunii pentru obținerea unei hotărâri care să țină loc de act autentic, toate elaborate de echipă mea.  De asemenea, vom pregăti un set de întrebări frecvențe și răspunsuri, precum și alte materiale pe care le consider utile demersului, în așa fel încât să nu fiți nevoiți să apelați la avocați decât în cazuri cu totul excepționale", a scris Piperea pe pagină să de Facebookcitat fiind de Cotidianul.ro

 După ce legea a apărut, ea a fost atacată la Curtea Constituțională, care s-a și pronunțat: Legea e constituțională doar în condițiile impreviziunii.
 

 Altfel spus, Curtea a decis că Legea privind darea în plată nu poate deroga de la Codul Civil, înțelegând că ea se poate aplică în cazuri excepționale, în care au intervenit circumstanțe neprevăzute. Simpla scădere a valorii bunului imobiliar nu poate fi un motiv pentru darea în plată. Curtea Constituțională a stabilit că aceste cazuri trebuie judecate individual, iar instanța va decide dacă în fiecare caz au fost circumstanțe excepționale.
 
 BNR a susținut în toate intervențiile publice că Legea privind darea în plată ar trebui să diferențieze între cei care nu mai pot să plătească (cazuri sociale) și cei care nu mai vor să plătească. Amendamentele depuse de BNR au vizat clarificarea acestei diferențieri, iar decizia Curții Constituționale vine să adauge la această distincție. De-a lungul procesului legislativ, BNR a susținut aplicarea unor criterii cum ar fi gradul de îndatorare, însă fără succes. 
  • Reamintim că în varianta inițială a legii, clienții bancilor puteau returna creditorului oricâte case și terenuri
"Dacă debitorii nu mai dau banii înapoi din credite, din ce le dăm deponenților economiile? Dacă un deponent vine să-și retragă depozitul, eu, banca, pot să îi dau o cadă sau o fereastră?Am analizat creditele primilor 50 de debitori. Vorbim despre dezvoltatori imobiliari care au cumpărat scări întregi de bloc cu apartamente, în ideea că le vor vinde la prețuri mai mari și i-a prins criza cu ele nevândute. Acum pun imobilele în brațele băncii, pentru că au creditul deja restant. 24 din cele 50 de credite au devenit neperformante", declara intr-un interviu acordat in Bursa Nicolae Cinteză.

Între timp, a fost impus un plafon de 250.000 de euro la valoarea creditului care poate fi dat în plată și a fost eliminat programul Prima Casă din lege. Acestea, dar mai ales decizia Curții Constituționale au condus la diminuarea riscurilor in sectorul bancar.  "Curtea Constituțională a stabilit că Legea darii în plată și Legea conversiei nu vor afecta activitatea bancară, astfel că acestea reprezintă riscuri mai mici pentru stabilitatea financiară. Sunt, în continuare, riscuri, dar sunt în scădere", explica viceguvernatorul BNR Liviu Voinea la prezentarea Raportului privind Stabilitatea al BNR.
 
 "Este o lege făcută mai puțin pentru indivizi și mai mult pentru anumite persoane. Am fost și eu de acord cu părerea exprimată referitor la aplicarea în timp a acestei legi. Cred și eu că anumite dispoziții din această lege sunt infestate de veninul neconstituționalității mai exact de veninul retroactivitatii", explica decanul Facultății de Drept, Flavius Băiaș, cu privire la legea darii în plată. Băiaș a deschis astfel o dezbatere pe marginea efectelor acestei legi la 5 luni de la intrarea ei în vigoare, ocazie cu care a prezentat și un studiu.

Intregul studiu poate fi citit aici .




  • Context
 Legea darii în plată a intrat în vigoare pe 13 mai 2016. O asemenea lege era necesară, dar trebuia redactată într-o manieră profesionistă, cu criterii clare care să elimine speculatorii din ecuație dar și pe cei care  aveau 5 imobile luate pe credit (din care 4 erau date în chirie). Dacă era bine scrisă, probabil că nici comentariile acide la adresă ei nu erau atât de consistente și, cu siguranță, nici Curtea Constituțională nu ar fi desfigurat-o.
4681 de afisari


De ce nu s-a triplat?
icsulescu99 [utilizator], Marţi, 17 aprilie 2018, 11:17
+8/22
De ce valuta a crescut dupa ce s-au dat creditele?
De ce ROBORUL a crescut dupa ce s-au dat creditele?

De ce nu se gaseste un contract corect intre banci ci client?
Tot timpul clientul plateste mai mult.

Voi impreuna cu politicienii corupti tineti Romania in lumea a treia. Va place comunismul adorati comunismul, in Occident ati fi dat faliment la ce amenzi ati fi luat pentru manipulare/inselatorie.
De ce am rascoli acum DIP?
Prea_Tarziu [utilizator], Marţi, 17 aprilie 2018, 9:21
+7/11
Nu mai bine ne-am concentra pe cea mai mare inflatie din ultimii 20 de ani, care a fost reusita de incompetentii de la guvernare?
inca 34 de comentarii comenteaza