Inflația - inamicul nevăzut al Guvernului și al BNR- a urcat la 5%. Ce înseamnă asta pentru fiecare dintre noi și de ce ar trebui să ne îngrijorăm? - Hotnews Mobile
1 € 4,6586 1 USD 0,7073joi 16 aug 2018

Inflația - inamicul nevăzut al Guvernului și al BNR- a urcat la 5%. Ce înseamnă asta pentru fiecare dintre noi și de ce ar trebui să ne îngrijorăm?

de Dan Popa Joi, 12 aprilie 2018, 15:24
- a A+
Imagine
Sâmbătă am fost în piața Cultural, de unde-mi fac săptămânal achizițiile de produse agricole. Leușteanul se făcuse 4 lei, ceea ce mi s-a părut foarte mult. Dar am încurajat acest preț cumpărând 4 legături. Pentru roșiile românești făcute în seră am plătit cu 3 lei mai mult pe kilogram. Mi-a explicat vânzătorul că i s-a scumpit gazul, dar și transportul în Capitală. Am plătit pentru că voiam să mănânc roșii. Creșterea prețurilor, măsurată prin inflație, este de fapt marea necunoscută atât a Băncii Naționale, cât și a Guvernului: niciuna dintre aceste instituții nu știu foarte bine ce anume o cauzează, ce anume trebuie cu adevărat luat în calcul atunci când o măsori, ce înseamnă o inflație ”corectă” și, mai ales, cum poți s-o miști în sus sau în jos .



Primul principiu al unui război este "cunoaște-ți inamicul", scrie un editorialist al Bloomberg . Dar nu întotdeauna acest lucru e posibil.

Atunci când Isărescu și ceilalți membri ai CA din BNR cresc dobânda cheie de teama supraîncălzirii economiei, trebuie spus că sunt multe lucruri pe care nu le cunosc despre inflație. Băncile centrale de multe ori conduc în orb bătălia cu inflația.

Daniel Tarullo,fost membru al boardului FED,  într-un mesaj transmis către Brookings Institution în octombrie 2017 (după ce demisionase) admitea că nu există o teorie a dinamicii inflației care să funcționeze suficient de bine pentru a putea fi utilizată în timp real de politica monetară.

Imaginați-vă Banca Centrală ca pe un bucătar care stă cu mâna încleștată pe butonul care reglează nivelul flăcării gazului de sub oală. Dacă economia nu reacționează, bucătarul face flacăra mai mare. Dacă economia dă în clocot, dă flacăra la mai mic.

Numai că apare și aici o problemă: în oală ai și carne și cartofi și ceapă. Unele fierb mai repede decât altele iar o flacără mică (sau mare) le ajută pe unele dar le face praf pe altele. Exact ca în domeniul prețurilor. Prețurile nu se mișcă la unison!

Ceea ce Institutul Național de Statistică definește ca fijnd inflația, este doar o medie ponderată a creșterii și scăderii prețurilor tuturor bunurilor și serviciilor dintr-un coș care reflectă cheltuielile tuturor românilor. Aceste prețuri se modifică din mai multe motive, inclusiv datorită evoluției tehnologiei, preferințelor consumatorilor dar și din cauza costurilor importurilor (prin cursul de schimb).

De asemenea, oamenii percep diferit inflația. Detalii, aici .

  • Cum ”citesc” bancherii  comunicatul de joi al INS
Banca Transilvania: Astazi Institutul National de Statistica (INS) a comunicat evolutia preturilor de consum in luna martie. Statisticile confirma tendinta ascendenta a inflatiei, determinata de o serie de factori, de partea ofertei (liberalizarea preturilor la energie electrica si gaze naturale si majorarea cotatiilor internationale la titei) si din sfera cererii (dinamica economiei la un ritm peste potential).

Astfel, preturile de consum au crescut cu 0.29% luna/luna in martie.

Preturile la bunuri alimentare (33.15% din cosul de consum) au urcat cu 0.48% in martie fata de februarie, evidentiindu-se majorarea preturilor la legume/conserve din legume si la fructe/conserve din fructe cu ritmuri lunare de 2.21%, respectiv 3.32%.

De asemenea, preturile la marfuri nealimentare (45.99% din cosul de consum) au crescut cu 0.15% luna/luna in martie: preturile la energie electrica si combustibili au consemnat ritmuri lunare de 0.15%, respectiv 0.13%.
Nu in ultimul rand, tarifele la servicii (20.86% din cosul de consum) s-au majorat cu un ritm lunar de 0.3% in martie, notandu-se cresterile de preturi la apa/canal/salubritate, restaurante/cafenele/cantine si transport interurban cu dinamici luna/luna de 0.35%, 0.40%, respectiv 0.50%.

Inflatia anuala a accelerat de la 4.72% in februarie la 4.95% in martie, cel mai ridicat nivel din iunie 2013.
Preturile la bunuri alimentare au crescut cu 4.01% an/an, cel mai ridicat ritm din luna decembrie 2017.

De asemenea, preturile la marfuri nealimentare au accelerat de la 6.27% an/an in februarie la 6.57% an/an in martie (nivelul maxim din iunie 2011).
Nu in ultimul rand, tarifele la servicii au crescut cu 2.9% an/an in martie, in usoara decelerare de la 2.92% an/an in februarie.

Pe indicele armonizat UE inflatia a accelerat de la 3.8% an/an in februarie la 4.0% an/an in martie, in linie cu previziunile din scenariul nostru central.
In trimestrul I inflatia s-a situat la 4.7% an/an (3.7% an/an pe indicele armonizat UE), evolutie determinata de: dinamica economiei la un ritm peste potential, liberalizarea preturilor la energie electrica si gaze naturale, majorarea cotatiilor internationale la titei (in medie cu peste 23% an/an) si deprecierea monedei nationale.

Mentinem prognozele privind dinamica preturilor de consum pe termen scurt si mediu, dat fiind ca evolutia din martie a confirmat scenariul nostru. Astfel, ne asteptam ca inflatia medie anuala (pe indicele armonizat UE) sa accelereze de la 1.1% in 2017 la 3.4% in 2018. Pentru 2019 si 2020 previzionam decelerarea acestui indicator spre valori medii anuale de 2.9%, respectiv 2.6%.

Date fiind perspectivele privind dinamica preturilor de consum, a economiei si tensiunile din sfera echilibrului macroeconomic previzionam ca banca centrala va continua ciclul monetar post-criza in trimestrele urmatoare, rata de dobanda de referinta putand sa depaseasca 3% la final de 2018

BCR:  Similar cu lunile precedente, prețul produselor alimentare a înregistrat cea mai mare creștere în termeni lunari (+ 0,48% m / m), determinată de prețurile volatile ale fructelor și legumelor. Componenta externă a produselor alimentare proaspete a jucat un rol important. Prețul serviciilor a crescut cu 0,3% m / m în luna martie, în timp ce produsele nealimentare si-au temperat creșterea la 0,15% m / m.
 
Inflația CORE2 ajustată, monitorizată de banca centrală, a atins nivelul de 3% în martie, de la 2,9% în februarie. Inflația de bază a înregistrat o creștere constantă în ultimele luni și acest lucru ar putea complica procesul de luare a deciziilor privind politica monetară la următoarea reuniune de politicămonetară care va avea loc în luna mai, când BNR va publica și noul raport privind inflația.
Credem că rata inflației IPC va continua să crească în aprilie, datorită majorării anunțate recent a prețului gazelor naturale și a prețurilor la tutun. Aprilie ar puteasă reprezinte un maxim pentru inflația anuală, prognozată la 5,2%. Inflația anualizată ar trebui să rămână la niveluri înalte până în toamnă și să scadă în perioada noiembrie - decembrie, dar notăm o depășire marginală a acestei limite la sfârșitul anului.
 
De asemenea, am revizuit marginal prognozele noastre pentru inflația din decembrie 2018, de la 3,6% la 3,7%. Considerăm, de asemenea, că rezultatul final pentru acest an fiind puternic dependent de recolta agricolă din acest an și de ritmul creșterii prețurilor administrate, în timp ce evoluția prețurilor petrolului oferă o altă sursă de incertitudine, având în vedere tendința de creștere asociată cu contextul geopolitic supraîncălzit.
 
Piraeus Bank: Rata lunara a inflatiei a fost  aproape de asteptarile pietei la 0.29% facand ca rata anuala sa urce la 4.95% de la 4.72% in februarie. Preturile produselor alimentare au avut cea mai mare crestere lunara (de 0.48%) urmate de cele ale serviciilor (in urcare cu 0.30% fata de februarie) si de produsele nealimentare, in crestere cu 0.15%.

Conform Institutului National de Statistica, productia industriala a continuat sa scada in februarie. Dupa declinul de 2.8% fata de luna anterioara, postat in ianuarie, in cea de-a doua luna a anului productia industriala a scazut cu 0.7% MoM crescand insa cu 6.7% fata de cea din februarie 2017. Industria prelucratoare a fost cea care a determinat scaderea, productia in acest sector scazand cu 2.5% fata de ianuarie, in timp ce in sectorul energetic si in cel extractiv s-au inregistrat cresteri de 5.8% respectiv de 3.2%.

  • Consecințele creșterii prețurilor (în România):

Pentru Guvern : erodează creșterile salariale promise prin intermediul programului de guvernare. Dă apă la moară atacurilor la BNR, instituție văzută în mod fundamental greșit ca fiind anti-Guvern.Duce la nemulțumiri și potențiale ieșiri în stradă.

Pentru BNR : Îi sporește vulnerabilitatea în fața atacurilor Guvernului. Îi pune în fața unui scenariu (puțin probabil la această oră) de a rata ținta de inflație.

Pentru români: Îi pune în fațascenariului creșterii dobânzilor la credite (prin majorarea dobânzii cheie -focul de sub oală și a alinierii ROBOR, care dă semnalul în materie de dobânzi la împrumuturi), le reduce puterea de cumpărare și le ”mănâncă” din salarii.

Nimeni nu câștigă, asta e clar. Ceea ce nu este clar e faptul că deși PSD pare să nu înțeleagă din mecanismele de funcționare ale economie, continuă să se încăpățâneze în luarea de măsuri totalmente deraiate de la orice logică economică.
6715 afisari


lasa ca...
liviu_ [utilizator], Joi, 12 aprilie 2018, 15:46
+24/24
a dat OUG vaselica pentru a trece INS in subordinea guvernului...
o sa avem 0 inflatie, 0 deficit, dar in mod surprinzator euro o sa ajunga la 7-8 lei...

PS: si cincinalu in 4 ani... neaaparat!
Probabil n-ati citit programul de guvernare !!
Amad [utilizator], Joi, 12 aprilie 2018, 15:53
+23/23
Este scris acolo, despre creșterea salariilor.
Mai mult de atât, din mărinimie ne cresc și altele.
Să mai zică careva că nu avem politicieni darnici !
inca 18 comentarii comenteaza