Legile justitiei, "corectate" de Comisia Iordache. Cum vor fi modificate articolele declarate neconstitutionale: Presedintele va fi scos din procedura de numire si de revocare a presedintelui Inaltei Curti - Hotnews Mobile
1 € 4,6519 1 USD 3,9743vineri 21 sep 2018
Actualizat

Legile justitiei, "corectate" de Comisia Iordache. Cum vor fi modificate articolele declarate neconstitutionale: Presedintele va fi scos din procedura de numire si de revocare a presedintelui Inaltei Curti

de Iulia Rosca Miercuri, 14 martie 2018, 14:44
- a A+
Imagine
Comisia speciala parlamentara pe justitie condusa de deputatul PSD Florin Iordache a facut miercuri o "lectura" a modificarilor propuse de catre cei de la PSD pentru articolele declarate neconstitutionale din cele trei legi ale justitiei, adoptate la sfarsitului anului trecut, ca urmare a sesizarilor PNL si ale Inaltei Curti de Casatie si Justitie admise de Curtea Constitutionala. Principalele modificari se refera la procedura de numire si revocare a conducerii Inaltei Curti, de unde presedintele Romaniei este eliminat, si la actiunea in regres, procedura unde este introdusa Inspectia Judiciara. Un vot pe modificari va fi dat luni.  



Tabel modificari Legea 303/2004 privind Statutul judecatorilor si procurorilor

Tabel modificari Legea 304/2004 privind Organizarea judiciara

Tabel modificari Legea 317 privind Consiliului Superior al Magistraturii

Urmareste mai jos transmisiunea video:



Desfasurarea LIVE Text:

18.02 Comisia se intruneste din nou luni la ora 10.00.

17.58: Cum se propune sa se modifice art. privind actiunea in regres. Eugen Nicolicea anunta ca va face o propunere de modificare, pana luni:

Art. 96 se modifică și va avea următorul cuprins:
(1) Statul răspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare.

(2) Răspunderea statului este stabilită în condiţiile legii şi nu înlătură răspunderea judecătorilor şi procurorilor care, chiar dacă nu mai sunt in funcție, şi-au exercitat funcţia cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă, conform definiției acestora de la art. 991.

(3) Există eroare judiciară atunci când judecătorul sau procurorul, în exercitarea funcției:
a) a încălcat norme de drept material și procesual, fapt ce a condus la încălcarea drepturilor absolute ale persoanei;
 
b) prin încălcarea în mod vădit, incontestabil a normelor de drept material sau procesual, a soluționat o situație litigioasă contrar realității faptice sau juridice ori a produs neregularitate în modul de desfășurare a procedurilor judiciare, iar aceasta nu a fost remediată în căile de atac sau în procedurile prevăzute de lege, producând  în acest mod o vătămare gravă a drepturilor și libertăților fundamentale ale persoanei.

(4) Dispozițiile alin. (3), respectiv situațiile în care persoana vătămată are dreptul la repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare se completează în materie penală cu cele stabilite de Codul de procedură penală, iar în materie civilă cu cele stabilite de Codul civil și Codul de procedură civilă.

(5) Pentru repararea prejudiciului, persoana vătămată se poate îndrepta cu acţiune numai împotriva statului, reprezentat prin Ministerul Finanţelor. Competenţa soluţionării acţiunii civile revine tribunalului în a cărui circumscripţie domiciliază reclamantul.

(6) Plata de către stat a sumelor datorate cu titlu de despăgubire se efectuează în termen de maxim un an de la data comunicării hotărârii judecătoreşti definitive.

(7) În termen de 2 luni de la comunicarea hotărârii definitive pronunțate în acțiunea prevăzută de alin. (6), Ministerul Finanțelor Publice va sesiza Inspecția Judiciară pentru a verifica dacă eroarea judiciara a fost cauzată de judecător sau procuror ca urmare a exercitării funcției cu rea credință sau gravă neglijență, potrivit procedurii prevăzute de art. 741 din Legea 317/2004.

(8) Statul, prin Ministerul Finanțelor Publice, va exercita acțiunea în regres împotriva judecătorului sau procurorului dacă, în urma raportului Inspecției Judiciare prevăzut la alin. (7) și al propriei evaluări, apreciază că eroarea judiciară a fost cauzată ca urmare a exercitării de judecător sau procuror a funcției cu rea credință sau gravă neglijență. Termenul de exercitare al acțiunii în regres este de 6 luni de la data comunicării raportului Inspecției Judiciare.

(9) Competența de soluționare a acțiunii în regres revine, în primă instantă, sectiei civile a curții de apel de la domiciliul pârâtului. În cazul în care judecătorul sau procurorul împotriva căruia se exercită acțiunea în regres își exercită atribuțiile în cadrul acestei curți sau la parchetul de pe lângă aceasta, acțiunea în regres va fi soluționată de o curte de apel învecinată, la alegerea reclamantului.

(10) Împotriva hotărârii pronunțate potrivit alin. (9) se poate exercita calea de atac a recursului la secția corespunzatoare a Înaltei Curți de Casație și Justiție.

(11) Consiliul Superior al Magistraturii va stabili, în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi, condiții, termene și proceduri pentru asigurarea profesională obligatorie a judecătorilor și procurorilor. Asigurarea va fi acoperita integral de catre judecator sau procuror, iar lipsa acesteia si nu poate să întârzie, să diminueze sau să înlăture răspunderea civila a judecatorului sau procurorului pentru eroarea judiciară cauzata de exercitarea functiei cu rea-credință sau gravă neglijență.

17.35 Se elimina Presedintele Romaniei din procedura de numire a presedintelui Inaltei Curti (art. 53 din lege):
"Preşedintele, vicepreşedinţii și președinții de Secție ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sunt numiţi de către Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, dintre judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie care au funcţionat la această instanţă cel puţin 2 ani și care nu au fost sancţionaţi disciplinar în ultimii 3 ani."

si de revocare:

6) Revocarea din funcţie a preşedintelui, vicepreşedinților și președinților de Secție ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se face de către Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, care se poate sesiza din oficiu, la cererea unei treimi din numărul membrilor sau la cererea adunării generale a instanţei, pentru motivele prevăzute la art.51 alin. (2) care se aplică în mod corespunzător.

PNL se opune acestei modificari.

Ce spune decizia Curtii 45/2018:
"In aceste condiţii, art.I  pct.87  [cu  referire  la  art.53 alin.(1), (2), (7) şi (8)] din lege, normativizând competenţa Preşedintelui României de a promova judecătorii, respectiv de a-i numi în funcţiile de preşedinte şi vicepreşedinte al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, încalcă competenţa constituţională a Consiliului Superior al Magistraturii de  a  dispune  promovarea  în  funcţie  a  judecătorilor, astfel  cum  aceasta  rezultă  din coroborarea art.125 alin.(2) şi art.134 alin.(1) din Constituţie . În consecinţă, din această perspectivă constituţională, Curtea constată că art.I pct.87 [cu referire la art.53 alin.(1), (2),  (7)  şi  (8)]  din  lege este  neconstituţional,  fiind  contrar  art.125  alin.(2)  din Constituţie. În  schimb, promovarea şi numirea judecătorilor în funcţia de preşedinte de secţie a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie de către Consiliul Superior al Magistraturii, reglementată de art.I pct.87 [cu referire la art.53 alin.(9) teza întâi şi alin.(10)] din lege, nu încalcă art.94 lit.c) din Constituţie."

Redam mai jos ce spune CCR in aceeasi decizie si cu privire la art. 54 care se refera la numirea in functie a procurorilor sefi:

"Cu privire la criticile de neconstituţionalitate ale art.I pct.88 [cu referire la art.54 alin.(3)] din lege, Curtea constată că potrivit art.132 alin.(2) din Constituţie, "Procurorii îşi desfăşoară activitatea potrivit principiului legalităţii, al imparţialităţii şi  al  controlului  ierarhic,  sub autoritatea  ministrului  justiţiei". Având  în  vedere  caracterul bicefal al autorităţii executive, legiuitorul a optat pentru o procedură în cadrul căreia Guvernul şi Preşedintele să conlucreze. Rolul central în această ecuaţie îl are, însă, ministrul justiţiei, sub autoritatea acestuia funcţionând procurorii constituiţi în parchete. Preşedintele României nu are nici o atribuţie constituţională expresă care să justifice un drept de veto în această materie. Prin urmare, dacă legiuitorul organic a ales  o asemenea  procedură  de  numire,  menţinând  un veto  prezidenţial limitat la refuzarea unei singure propuneri de numire în funcţiile de conducere prevăzute la art.54  alin.(1) din lege, el a respectat rolul constituţional al ministrului justiţiei în raport cu procurorii,  Preşedintelui  conferindu-i-se  atribuţia  de numire  în  considerarea solemnităţii actului şi a necesităţii existenţei unei conlucrări şi consultări permanente în cadrul executivului bicefal. Prin urmare, nu se poate susţine încălcarea art.94 lit.c) din Constituţie. În consecinţă, art.I pct.88 [cu referire la art.54 alin.(3)] din lege nu încalcă art.94 lit.c) şi art.132 alin.(1) din Constituţie."

17.25 Dintre modificari:

"Ca urmare a deciziei CCR, se va elimina din lege posibilitatea ca verificarea veridicitatii datelor din declaratiile pe proprie raspundere privind legaturi cu serviciile de informatii sa fie facuta si de comisiile speciale parlamentare pentru controlul activitatii serviciilor de informatii, pe langa CSAT. Atributia ramane doar al CSAT.

O alta prevedere: la art. 33, unde se eliminase din lege complet alineatul care prevedea ca presedintele Romaniei poate refuza o singura data numirea magistratilor, se inlocuieste cu prevederea clara: "Preşedintele României nu poate refuza numirea în funcție a judecătorilor şi procurorilor stagiari."

17.11 Se parcurge acum Legea 303.

Tabel modificari Legea 303/2004 privind Statutul judecatorilor si procurorilor

17.05
In forma care a trecut de parlament a Legii 317 se prevedea: "Consiliul Superior al Magistraturii este condus de președinte – judecător, ajutat de un vicepreședinte – procuror". Acest articol a fost declarat neconstitutional, iar PSD propune sa fie modificat astfel: "(1) Consiliul Superior al Magistraturii este condus de preşedinte, ajutat de un vicepreşedinte, aleşi de plen, în prezenţa a cel puţin 15 membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, cu votul majorităţii membrilor prezenți dintre judecătorii şi procurorii prevăzuţi la art. 3 lit. a), pentru un mandat de un an. Mandatul președintelui nu poate fi reînnoit." Si Marton Arpad are o forma proprie de amendament, insa se va transa ulterior prin vot.

16.56
S-a trecut la Legea 317, Iordache face referire la faptul ca Inspectia Judiciara va fi implicata in stabilirea comiterii gravei neglijente si erorii judiciare in cazul actiunii in regres, chestiune care va fi modificata ca urmare a decizii Curtii si in 317 si in 303. Legea 303 - Statutul judecatorilor si procurorilor - are cele mai multe articole de "reparat" (documentul are 20 de pagini).

Tabel modificari Legea 317 privind Consiliului Superior al Magistraturii   

16.44
Secretarul de stat in MJ Mariana Mot propune ca Sectia speciala pentru magistrati sa se numeasca "Sectia pentru investigarea infractiunilor savarsite de magistrati". Iordache ii explica faptul ca aceasta formula a fost respinsa in comisie initial si ca in baza deciziei 33 a CCR nu poate fi redenumita astfel.

In lege, sectia speciala poarta numele Sectia pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie. 

16.18 Membrii comisiei au inceput sa parcurga textul, pentru eventuale observatii, insa nu se voteaza  niciun amendament.

15.48
S-a respins propunerea PNL de suspendare a lucrarilor comisiei. S-a votat sa se lucreze astazi pana la ora 18.00. Vor incepe dezbaterile cu legea 304 privind Organizarea judiciara, prima pentru care CCR s-a pronuntat. Apoi, dezbaterile se vor continua luni dimineata. Astazi nu se va vota, ci vor avea loc doar dezbateri.

Tabel modificari Legea 304/2004 privind Organizarea judiciara

15.18
Stelian Ion (USR): "Unele modificari propuse se refera si la articole care nu au fost declarate neconstitutionale. O alta chestiune, mi se parea normal sa fie chemati si ceilalti actori - CSM, asociatiile profesionale. O dezbatere generala ar fi suficienta, urmand ca apoi sa stabilim ordinea de zi, ca sa fie invitati."
 
15.15
Deputatii PNL propun amanarea discutiilor.

15.07
Iordache propune sa se lucreze doar pe articolele declarate neconstitutionale. Marian Mot, secretar de stat in Ministerul Justitiei, anunta ca are propriile observatii.


***

Florin Iordache a declarat in urma cu o saptamana, dupa vizita la Parlament a prim-vicepresedintelui Comisiei Europene, Frans Timmermans, ca legile justitiei vor fi puse in concordanta cu deciziile CCR, astfel incat ultimele observatii incluse in MCV sa fie rezolvate, iar Mecanismul sa fie inchis.  

Iordache a sustinut ca in cadrul Comisiei speciale s-a tinut cont de opiniile Comisiei de la Venetia, afirmand ca nu a fost solicitat punctul de vedere al acesteia, dar se va discuta daca este nevoie.

"Eu cred ca a fost o intalnire buna si prin luarile de cuvant am facut o serie de precizari. Din punctul nostrul de vedere, am precizat urmatoarele lucruri: deciziile CCR sunt general obligatorii si, in ceea ce priveste legile justitiei, le vom pune in concordanta cele trei legi cu deciziile CCR, iar in ceea ce priveste MCV, vom depune toate eforturile, toti cei care suntem implicati, de la Parlament, Guvern sau alte institutii, astfel incat acele observatii care au fost cuprinse in ultimul raport in acest an sa poata fi finalizata si sa inchidem MCV", a spus Florin Iordache.  

De asemenea, chestionat cu privire la ingrijorarile exprimate de Frans Timmermans cu privire la un razboi intre Parlament si sistemul judiciar, Florin Iordache a spus ca nu doreste deloc un asemenea razboi. "S-a spus ca nu trebuie sa existe un razboi si perceptia publica a fost ca exista un razboi intre Parlament si sistemul judiciar. In luarile de cuvant ale mele, cat si ale colegilor mei, s-a precizat foarte clar ca, atata timp cat cele mai importante modificari la toate cele trei legi au venit fie din partea CSM, fie din partea asociatiilor profesionale, nu ne dorim in niciun caz un razboi intre Parlament si sistemul judiciar. Datorita acelor amendamente care au venit din partea asociatiilor profesionale, ne dorim o reala independenta a Justitiei si un neamestec al politicului. Tocmai prin modificarile pe care noi le-am facut, nu exista un amestec al politicului si sunt create toate premisele pentru o independenta reala a sistemului judiciar", a afirmat deputatul PSD.

4456 de afisari


Iordache
Lake123 [utilizator], Miercuri, 14 martie 2018, 18:58
+4/4
Acest exministru de justiție Iordache, prin ideile care le are, crează favorabile condiții, pentru eventuale defăimări, la adresa României. Din punctul de vedere al poziției sale față de legile acutale, se aseamănă într-un fel, cu Chiuaru, un alt neinspirat exministru de justiție. Doi amici ai infractorilor din țară.
...
liviu_ [utilizator], Miercuri, 14 martie 2018, 21:45
+4/4
deci omu ales de 6 mil merita mai putine drepturi...
parlamentul ales de 4 mil merita mai mutle drepturi...

esti reincarnarea lui stalin?!

si zic sa traieste din fix ce-ti da psd...
si crede-ma nu-ti dau nici un colt de paine mucegait cand o sa mori de foame...
din cauza oamenilor ca tine s-a distrus tara asta... nu meritati nici un pic de mila!
inca 2 comentarii comenteaza