Schimbarile de fiscalitate din ultimele luni au re-adus in atentia publica (parca mai mult decat in situatiile precedente) multimea de probleme din administrarea taxelor: formulare peste formulare, informatii necentralizate sau inexistente, interactiune greoaie cu autoritatile si altele.
Aceste deficiente se traduc la nivel macro in indicatori mai slabi privind colectarea impozitelor, combaterea evaziunii si a fraudei, conformarea la plata. Or, din cauza veniturilor bugetare prea mici fata de ambitioasele obiective de cheltuieli (din pacate directionate in arii fara potential de crestere economica pe termen lung) apar solutii ad hoc de compensare care inseamna fie cresterea poverii fiscale, fie a celei birocratice, fie a ambelor (adica o crestere a ineficientei in colectare). Este una dintre principalele cauze ale lipsei de predictibilitate pe care o acuza constant mediul de business. Insa obiectivele privind cresterea eficientei colectarii (traduse in mare masura prin cresterea conformarii voluntare) nu sunt de cele mai multe ori compatibile cu deciziile adhoc.
In acest context, doua stiri aparute la interval de cateva zile merita atentie. Prima este ca programul de modernizare a administrarii veniturilor bugetare (RAMP) incheiat cu Banca Mondiala in 2013 a stagnat. Cealalta vine de la ministrul de finante care a constatat ca fiscul cheltuieste 10 milioane de euro anual pentru trimiterea plicurilor prin posta, plicuri care, in multe cazuri, nici nu ajung la destinatar. Ce concluzii putem trage din aceste fapte? Administratia fiscala are nevoie clara de reforma care, pe masura ce intarzie, creeaza dificultati pentru business, autoritati si iroseste resurse.
Cauzele stagnarii proiectului de reforma nu sunt lamurite. Singurele informatii facute publice in aceasta privinta sunt de la Banca Mondiala care arata ca de la sfarsitul lunii octombrie 2017 nu au mai fost inaintate initiative in cadrul proiectului din cauza angajamentului politic slab. Totusi, institutia financiara considera ca Romania se confrunta cu o serie de provocari in administrarea fiscala atata timp cat continua sa colecteze cea mai mica suma din taxe ca pondere in produsul intern brut si inregistreaza cea mai mare diferenta dintre TVA incasat si potential de incasat (gap). Bulgaria este un exemplu, din acest punct de vedere. Proiectul pe care l-a derulat cu Banca Mondiala a ameliorat semnificativ colectarea taxelor. Institutia financiara internationala enumera si cateva dintre urgentele administratiei fiscale: centralizarea informatiilor despre contribuabili, analiza de risc sofisticata, imbunatatirea/inlocuirea sistemelor informatice. Indiferent de ceea ce se va intampla cu proiectul, avertizeaza Banca Mondiala, aceste probleme raman si trebuie urgent rezolvate.
Digitalizarea este principala metoda care ar conduce la imbunatatirea colectarii, combaterea evaziunii si a fraudei si care ar sprijinii contribuabilii corecti sa isi indeplineasca mai usor obligatiile fiscale. Din pacate, Romania nu a implementat inca nicio masura de raportare standardizata electronica asa cum au facut aproape toate statele europene. Anul trecut Deloitte Romania a cules informatii din reteaua Deloitte si a constatat ca marea majoritate a statelor aplica cel putin E-Audit (control electronic), multe au implementat Standard Audit File for Tax (SAF-T) - un format electronic standard si E-reporting (raportarea electronica a unor documente, de exemplu facturi, balanta etc). Sunt metode care ajuta autoritatile fiscale sa desfasoare controale mai eficiente pentru ca identifica mai rapid si usor principalele zone de neconformare in raportarea obligatiilor fiscale, dar care vin si in avantajul companiilor pentru ca automatizeaza procesele, scad costurile si aduc mai multa transparenta si certitudine in relatia cu autoritatile.
In lipsa unui proiect amplu de implementare a unei viziuni de reforma a administratiei fiscale pe termen lung, vedem masuri intempestive, unele dintre ele netestate sau putin testate de alte tari, cum sunt plata defalcata a TVA, transferul integral al contributiilor la angajat etc. Pe langa nervozitatea pe care o induc in mediul de business, mai ales ca astfel de mutari au venit la pachet in ultimele luni, nu dau siguranta ca vor atinge obiectivele de colectare. Daca ne uitam la ceea ce s-a intamplat in ultimii zece ani, vom observa ca s-au emis sute de acte normative de modificare a fiscalitatii, a procedurilor de inregistrare, declarare sau plata. Care a fost rezultatul? Nivelul incasarilor bugetare ca pondere in PIB continua sa fie cel mai scazut din Uniunea Europeana, gap-ul de TVA sa fie cel mai ridicat, incertitudinea legislativa si povara birocratica sa fie la cele mai ridicate cote. Cred ca aceste statistici arata ca, inainte de orice alte dezbateri despre fiscalitate, ar trebui asumata reforma administrarii fiscale. Este evident ca orice modificare, chiar si una oportuna, in zona legislativa risca sa produca efecte negative atata timp cat administratia lucreaza cu sisteme, metode si tehnici depasite.
Un articol semnat de Alin Chitu, Director Deloitte Romania
0
11
