Deputat PNL Bogdan Hutuca, initiatorul Legii 29/2018 ce prevede anularea unor obligatii fiscale pentru dezvoltatorii imobiliari persoane fizice, apara, intr-un comunicat remis joi, promovarea acestui act normativ si respinge criticile formulte de fostul presedinte al ANAF, Gelu Diaconu, afirmand ca acestea fac parte dintr-un "razboiul personal cu iz de vendeta dintre el si ministrul Finantelor, Ionut Misa".

HotNews.roFoto: Hotnews

Deputatul liberal spune ca "legea degreveaza foarte multi romani de buna credinta de impunerile fiscale nedrepte ale ANAF", explicand ca anterior adoptarii acesteia "exista posibilitatea ajungerii in situatia unei duble impuneri a aceleiasi materii" in cazul dezvoltatorilor imobiliari persoane fizice si ca promovarea actului normativ reprezinta o "indreptare a neaplicarii principiului accesibilitatii si previzibilitatii legii".

• Amintim ca Gelu Stefan Diaconu, fost sef al ANAF, acuzase miercuri seara ca Legea 29/2018 privind anularea unor obligatii fiscale, adoptata de Parlament la finalul anului trecut si promulgata in urma cu doua zile de presedintele Klaus Iohannis, sterge "dintr-un condei datoriile smecherilor, baronilor locali si ale familiilor politrucilor cu afaceri in imobiliare".
• Joi, acesta a revenit cu precizari, pe contul sau de Facebook, afirmand, printre altele, ca a primit amenintari si a fost sfatuit sa isi angajeze "bodyguarzi, data fiind miza enorma a hotiei incredibile cauzata de aplicarea Legii 29/2018 privind anularea obligatiilor fiscale datorate de rechinii imobiliari 'pe persoana fizica'".
• Potrivit lui Gelu Stefan Diaconu, "la capatul firului initiatorilor sta de fapt ministrul (Ionut) Misa, in luna iunie (momentul initierii) acesta fiind secretar de stat responsabil cu legislatia in MFP".
• Cu stirea ministrului, proiectul se "serveste" unui parlamentar PNL, fost vicepresedinte ANAF si ulterior, director al directiei de legislatie din MFP. Este vorba despre parlamentarul PNL Bogdan Hutuca, unul dintre initiatorii proiectului de lege. "Ca acest parlamentar era un amic din Constanta al ministrului Misa este doar o coincidenta", noteaza, ironic, Diaconu.

"Imi permit sa ii sugerez fostului presedinte al ANAF, Gelu Diaconu, sa nu transforme razboiul personal cu iz de vendeta dintre el si ministrul Finantelor, Ionut Misa, intr-o suita de acuze calomnioase atat la adresa mea, cat si la adresa tuturor celor care au sustinut o lege care degreveaza foarte multi romani de buna credinta de impunerile fiscale nedrepte ale ANAF. Ca o dovada concludenta ca cele spuse de Gelu Diaconu se inscriu in sfera fabulatiilor sta Punctul de Vedere negativ emis de Guvern, prin Ministerul Finantelor Publice, la proiectul de lege pe care l-am initiat.

In realitate, in "razboiul de 100 de ani" dintre fostul presedinte al ANAF si actualul ministru al Finantelor, au fost prinsi, ca victime colaterale, atat subsemnatul, in calitate de initiator al acestei propuneri legislative, cat si 99% din Parlamentul Romaniei care si-a permis sa voteze o initiativa pozitiva", sustine Bogdan Hutuca in comunicat.

El continua in a arata ca "promovarea Legii 29/2018 privind anularea unor obligatii fiscale reprezinta o indreptare a neaplicarii principiului accesibilitatii si previzibilitatii legii, elemente fundamentale ale securitatii juridice intr-un stat de drept si care permit contribuabilului sa-si formeze conduita fiscala corespunzatoare, in caz contrar fiind obligat sa suporte consecintele (previzibile) neconformarii obligatiilor fiscale".

"O serie de contribuabili din Romania au fost supusi unor consecinte grave, respectiv stabilirea unui cuantum ridicat al dobanzilor si penalitatilor, la care contribuabilul nu ar fi fost obligat daca organul fiscal si-ar fi indeplinit obligatia prevazuta in Codul de procedura fiscala, aceea de a-l instiinta cu privire la sarcinile fiscale", spune el.

Deputatul liberal descrie apoi pe larg "situatia care a generat promovarea acestui act normativ:

Impozitarea veniturilor obtinute de catre persoanele fizice atunci cand acestea actioneaza ca si un dezvoltator imobiliar, respectiv transfera proprietati imobiliare, altele decat locuintele utilizate in scop personal, este abordata diferit de organele fiscale competente. Astfel, aceste venituri sunt incadrate fie in categoria veniturilor din transferul proprietatilor imobiliare din patrimoniul personal, fie in categoria veniturilor din activitati independente.

In general, practica impozitarii acestora a fost aceea de a aplica impozit pe venitul din transferul proprietatilor imobiliare din patrimoniul personal, impozit calculat, retinut si declarat de catre notarii publici, cu toate ca in cadrul normelor metodologice de aplicare a Codului fiscal impozitul se calculeaza asupra venitului net anual, determinat pe baza datelor din contabilitate.

In acest context legal, se naste riscul ca veniturile obtinute de catre dezvoltatorii imobiliari, persoane fizice, care au fost supuse impozitului pe venitul din transferul proprietatilor imobiliare din patrimoniul personal, impozit calculat, retinut la sursa, declarat si platit de notarii publici, sa fie reconsiderate drept venituri din activitati independente urmand sa fie supuse impozitarii in mod corespunzator (cu impozit pe venit in cota de 16% si contributii sociale).

O astfel de situatie nu ar fi insa corecta, avand in vedere inconsecventa in modul de abordare al autoritatilor fiscale, atat in timp cat si din punct de vedere teritorial. Mai precis, o astfel de reconsiderare nu ar fi corecta, avand in vedere urmatoarele aspecte:

1. In urma solicitarilor inaintate de contribuabili catre diferite organele fiscale ale Agentiei Nationale de Administrare Fiscala privind incadrarea veniturilor obtinute de contribuabili din livrarea bunurilor imobile in categoria veniturilor din activitati independente, acestea au emis opinii conform carora astfel de venituri nu sunt obtinute din desfasurarea unei activitati independente, iar impozitul pe venit se calculeaza si se retine la sursa de catre notarul public. Acest raspuns a fost oferit de organele fiscale, desi din perspectiva TVA acestea au opinat ca persoana fizica care desfasoara o astfel de activitate este persoana impozabila din punct de vedere al TVA, deoarece activitatea economica desfasurata se refera la exploatarea bunurilor corporale in scopul obtinerii de venituri cu caracter de continuitate.

2. O mare parte din persoanele fizice care au realizat operatiuni imobiliare constand in construirea de cladiri si vanzarea acestora, cumpararea si vanzarea de constructii si terenuri, au fost controlate de organele fiscale competente pentru stabilirea taxei pe valoarea adaugata datorate de aceste persoane. Cu toate acestea, organele fiscale nu au considerat ca veniturile sunt obtinute din activitati independente si nu le-au impozitat corespunzator, considerand corect impozitul retinut de notari asupra transferului proprietatii imobiliare din patrimoniul personal. De regula persoanele fizice care au dezvoltat afaceri imobiliare nu au infiintat SRL, SA sau alte forme de entitati juridice, nu s-au autorizat nici ca persoane fizice, inregistrandu-se doar ca platitori de TVA. Astfel, organele fiscale nu numai ca nu si-au indeplinit rolul de indrumare si asistenta a contribuabililor, obligatii stabilite prin art. 7 din Codul de procedura fiscala si Ordinul nr. 1338/2008 pentru aprobarea Procedurii privind indrumarea si asistenta contribuabililor de catre organele fiscale, dar au omis in mod eronat sa verifice si alte impozite datorate de persoana fizica, limitandu-se doar la TVA.

Precizam ca art. 7 alin. (1) din Codul de procedura fiscala stabileste rolul activ al organului fiscal care consta in instiintarea contribuabilului asupra drepturilor si obligatiilor prevazute de lege ce ii revin acestuia.

Totusi, autoritatile fiscale nu au sanctionat si nu au facut demersuri pentru intreruperea derularii acestei practici, desi de la bun inceput aceasta era contradictorie cu prevederile legale din Normele metodologice date in aplicarea Codului fiscal, potrivit carora nu intra sub incidenta impozitului pe venitul din transferul bunurilor imobile din patrimoniul personal, veniturile obtinute din transferul bunurilor imobile din patrimoniul afacerii, caz in care discutam de desfasurarea unor activitati independente.

Organele fiscale au luat la cunostinta de aceasta practica din informatiile furnizate in baza formularului 208 "Declaratie informativa privind impozitul pe veniturile din transferul proprietatilor imobiliare din patrimoniul personal". Prin intermediul acestui formular notarii publici comunica organului fiscal o serie de informatii privind transferurile de proprietati imobiliare efectuate prin procedura notariala, inclusiv date referitoare la venitul realizat si impozitul retinut pe fiecare beneficiar de venit. Prin urmare, organul fiscal, in alte situatii decat cele in care au efectuat control fiscal, ar fi trebuit sa sesizeze numarul mare de tranzactii efectuate de fiecare persoana fizica cu imobile din patrimoniul personal si sa ia masuri pentru a stopa impozitarea veniturilor obtinute de acestea prin retinerea impozitului pe venit retinut de notarul public. Astfel, autoritatile fiscale au manifestat un comportament pasiv vizavi de modul de impozitare a veniturilor obtinute de catre dezvoltatorii imobiliari persoane fizice.

3. La data aprobarii actului normativ nu era reglementata o procedura care sa fie aplicata in cazul in care organele fiscale reconsidera modalitatea de impozitare a veniturilor obtinute de catre dezvoltatorii imobiliari persoane fizice din activitatea desfasurata de acestia, in sensul ca acestia nu datorau impozit pe venitul din transferul bunurilor imobile din patrimoniul personal, ci impozit pe venitul din activitati independente.

Nu exista o procedura de compensare a obligatiilor fiscale datorate (stabilite in urma reconsiderarii ca activitate independenta) cu sumele deja achitate la sediul notarului public. Astfel, in cazul dezvoltatorilor imobiliari persoane fizice care au platit impozit pe venitul din transferul proprietatilor imobiliare din patrimoniul personal prin retinerea la sursa de catre notarii publici si care, in urma reconsiderarii activitatii ca activitate independenta, vor avea obligatia de a plati impozit de 16% din venitul impozabil, exista posibilitatea ajungerii in situatia unei duble impuneri a aceleiasi materii impozabile din cauza imposibilitatii efectuarii unei compensari.

4. Incepand cu anul 2008, aceasta situatie incerta s-a perpetuat, Agentia Nationala de Administrare Fiscala facand demersuri pentru clarificarea ei pe parcursul trimestrului II al anului 2016."

In incheiere, Bogdan Hutuca puncteaza ca, in opinia sa, "abordarea Legii nr. 29/2018 ar trebui generalizata pentru toti contribuabilii care suporta consecinte ale neindeplinirii sau ale indeplinirii defectuoase ale rolului activ al ANAF, intrucat este in spiritul principiului certitudinii juridice, un principiu fundamental potrivit caruia aplicarea legii la o situatie specifica trebuie sa fie previzibila".