Independentistii catalani au pus miercuri jaloanele unei noi investiri a liderului lor Carles Puigdemont, aflat in exil voluntar la Bruxelles, in cursul unei sedinte a Parlamentului care lasa sa se intrevada o noua confruntare cu guvernul central spaniol. La doua luni dupa criza politica fara precedent declansata de tentativa lor de secesiune, separatistii au pus in fruntea Parlamentului catalan pe unul de-ai lor, Roger Torrent, 38 de ani, deputat al Stangii Republicane din Catalonia (ERC), ales cu 65 de voturi la 56, potrivit Rador care citeaza La Libre.
Afara, in jurul Parlamentului, sub supravegherea fortelor de ordine, s-au adunat sute de partizani pentru a urmari sedinta pe un ecran urias.
Inauntru, pe patru scaune goale erau puse panglici galbene reprezentand patru lideri independentisti incarcerati. Camera fusese dizolvata de guvernul central pe 27 octombrie, dupa votul, urmarit de intreaga Europa, a unei declaratii unilaterale de independenta.
Separatistii au fondat atunci o republica independenta nascuta moarta, fara nicio recunoastere internationala. In aceeasi zi, seful guvernului, Mariano Rajoy, l-a destituit pe Carles Puigdemont si executivul lui, preluand controlul direct al Cataloniei, privata cu aceasta ocazie de autonomia recucerita dupa moartea dictatorului Francisco Franco.
El a convocat noi alegeri regionale pentru 21 decembrie, in speranta de a linisti situatia, dupa ce regiunea a fost impartita aproape in parti egale pe chestiunea independentei.
Separatistii au obtinut in aceste alegeri 47,5% din voturi si o majoritate absoluta de 70 de deputati din 135, gratie unei ponderari a voturilor profitabila regiunilor rurale, mai independentiste. Separatistul Ernest Maragall a deschis miercuri sesiunea, pe care o prezida provizoriu in calitate de decan, printr-o diatriba contra statului spaniol, acuzat ca "ii umileste, ii pedepseste" pe catalani.
Sefa opozitiei, Ines Arrimadas (Ciudadanos, liberal), i-a raspuns ca nu e cazul sa "tina faca un miting" intr-un moment atat de solemn. Tabara secesionista porneste la recucerirea puterii regionale, un traseu cu obstacole in situatia in care trei deputati sunt in detentie provizorie pentru "rebeliune" sau "revolta" si alti cinci, printre care Carles Puigdemont, in exil voluntar la Bruxelles. Alegerea lui Roger Torrent in fruntea camerei este o prima etapa: in acest post, el va arbitra sesiunile parlamentare furtunoase care vor urma.
Tot el va trebui sa propuna, pe 31 ianuarie cel tarziu, un candidat la investire. Deputat din 2012 si primar al Sarria de Ter, un oras de 5.000 de locuitori apropiat de Girona, fieful lui Carles Puigdemont, el a promis in fata colegilor lui sa "caute dialogul si consensul" in noua sa functie. Alegerea lui a fost posibila datorita votului alb a opt alesi din grupul stangii radicale Catalunya en Comu.
Separatistii au obtinut apoi o a doua victorie, asigurandu-si controlul "biroului" parlamentului care decide ordinea de zi si vegheaza la respectarea regulamentului: patru din cei sapte membri provin din randurile lor.
Investire la distanta?
Acest birou are un rol strategic de vreme ce va fi insarcinat sa accepte sau nu o investitura la distanta a lui Carles Puigdemont, care risca sa fie arestat daca se intoarce in Spania. Miercuri, liderul separatistilor l-a felicitat pe Twitter pe noul presedinte al Camerei,
dupa ce a postat un video cu violentele politiei din timpul referendumului de autodeterminare interzis pe care l-a organizat pe 1 octombrie. Ramane faptul ca Mariano Rajoy nu va accepta in niciun caz aceasta presedintie de la Bruxelles, via Internet sau videoconferinta, a unei regiuni de 7,5 milioane de locuitori, unde traiesc 16% dintre spanioli. "Voi contesta primul act administrativ" care va merge in acest sens, le-a spus el jurnalistilor marti. Un asemenea demers va atrage sesizarea Curtii Constitutionale, care, dupa toate probabilitatile, va
ingheta investitura. Acest lucru va duce la un nou scenariu de blocaj: guvernul central va continua sa conduca direct Catalonia privata de autonomia la care locuitorii tin atat de mult. Potrivit ministrului economiei, Luis de Guindos, criza politica a costat deja un miliard de euro incetinind cresterea regiunii, care furnizeaza 19% din PIB spaniol. Peste 3.000 de intreprinderi ingrijorate au preferat sa-si mute sediul social in afara Cataloniei dupa referendum, potrivit La Libre, citat de Rador.
