"Pe piata financiara din Romania a fost si este practicat un dublu standard al produselor financiar-bancare, similar celui despre care se vorbeste ca ar exista la produsele alimentare", a spus joi seara Paul Anghel, director general in cadrul Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorului, in cadrul unei intalniri cu reprezentantii imprumutatilor in franci elvetieni. Grupul Clientilor cu Credite in CHF (GCCC) numara circa 25.000 de membri, peste 100 dintre ei reunindu-se joi pentru a discuta despre posibile solutii in relatia cu bancile. La discutii au participat, inafara reprezentantului ANPC si profesorul Gheorghe Piperea si senatorul Daniel Zamfir. Desi invitate, niciun reprezentant al industriei bancare nu a fost prezent la intalnire.
"In 2010, cand a fost implementata Directiva 48, bancile cunosteau exact care era situatia pe piata europeana. Acum se vorbeste de acest dublu standard alimentar. Eu cred ca a existat si exista un dublu standard si al produselor financiar-bancare. Am calatorit cu totii in strainatate, fratele meu locuieste in strainatate si stiu ca la vremea respectiva ii rupeau usa cu oferte de unu si ceva ￢ doi la suta dobanzi. La noi s-a introdus acel risc de tara, dar cred ca riscul de tara era mai mult un risc sistemic, risc bancar s-a dovedit ulterior. Cred ca dansii ar trebui sa plateasca niste taxe suplimentare pentru ca, sub o forma sau alta, din ce am observat eu, lasand la o parte injuraturile si toate celelalte la adresa sistemului bancar, consumatorul roman vrea sa isi plateasca creditul", a spus Anghel, la o conferinta organizata de Grupul Clientilor cu Credite in CHF (GCCC).
Acesta sustine ca o solutie ar fi intarirea Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorului, in prezent nivelul de salarizare fiind unul foarte scazut.
"Un ANPC puternic ar schimba anumite lucruri. Dupa parerea mea, nu se vrea. Din foarte multe considerente. Daca s-ar fi vrut, de-a lungul anilor, de cand sunt eu in sistemul acesta, s-ar fi adus oameni in sistem, si buni, si nu ar fi plecat oameni din sistem - si iarasi buni. Ar fi crescut nivelul salarial si nu ar fi scazut. Va anunt ca Autoritatea Nationala are printre cele mai mici salarii. Femeile de serviciu de la RAPPS care fac curat in institutie, in comisariatele pentru protectia consumatorilor, au salarii mai mari decat comisarii nostri", a atras atentia Paul Anghel.
Potrivit acestuia, un jurist care sa se ridice la nivelul acelora din marile firme de avocatura cu care bancile se prezinta in litigii trebuie remunerat corespunzator. O alta solutie ar fi externalizarea serviciului catre casele de avocatura.
Participantii la intalnirea de joi au pus fata in fata cateva schimbari care au avur loc in comunicarea bancilor cu clientii.
In privinta informarii clientilor in faza precontractuala
In trecut
- Contractul de credit contine informatii confidentiale, in consecinta este oferit chiar in momentul contractarii imprumutului. (Nu este permisa citirea contractului inainte de semnare sau in afara sucursalei)
- Contractul de credit nu se putea negocia
- Contractul nu doar ca nu era explicat de catre ofiterul de cont, dar in foarte multe situatii ofiterul de cont nu stia sa explice anumite clauze din contract sau consecintele acestora.
- Contractul nu putea fi modificat si nu exista nicio posibilitate sa elimini o clauza contractuala, iar nesemnarea lui ar fi dus la pierderea sumei platite in avans.
- Scadentarul era emis abia la semnarea contractului
In prezent:
- Contractul de credit este accesibil clientului cu 15 zile inainte, in cele mai multe dintre cazuri
- Contractul de credit nu se poate negocia
- Contractul in continuare nu este explicat intr-un limbaj accesibil. Clientului ii sunt recitite conditiile (formulare gramaticala), dar nu exista o varianta de comunicare intr-un limbaj uzual.
- Contractul nu poate fi modificat in continuare. Iar contractele de restructurari/ reesalonari inca mai contin clauze abuzive.
Cu privire la riscul valutar
In trecut:
- Clientul era informat ca are obligatia de rambursare a creditului in valuta acordata, fara a i se prezenta:
- In ce consta riscul valutar in general (mai ales in cazul unei mone de refugiu precum CHF), evolutia cursului de schimb pe o perioada de cel putin 10 ani pentru credite ipotecare (pliantele bancilor cu o sectiune restransa din evolutia cursului de schimb)
- Comunicari explicite, ci mai degraba comunicare inselatoare, manipuland termenii si prezentand informatii eronate (costuri 0, promovarea stabilitatii in cazul CHF etc)
- Simulari privind modificarea ratelor in functie de aprecierea valutei in raport cu moneda nationala
- Modul in care se coteaza cursul de schimb, mai ales in cazul CHF ￢ LEU.
In prezent
- Nu se mai acorda credite in monede exotice.
- Anumite banci prezinta clientului scenarii cu situatia deprecierii leului in raport cu valuta
- Informare insuficienta privind riscul valutar, la acordarea creditelor.
- Rambursarea ratelor la un curs valutar dezavantajos fata de cursul oficial BNR (clientii depun RON, are loc schimbul valutar in cont)
- Nu i se prezinta de fiecare data clientului o simulare privind impactul cresterii cursului de schimb asupra ratelor lunare.
GRAD DE INDATORARE
In trecut
- Plafon foarte ridicat (70%-90%) care nu permitea gestionarea niciunui soc viitor ￢ valutar, economic, venituri
- Nu se calcula gradul de indatorare dupa expirarea anului promotional. Desi clientii puteau fi deja in default, banca nu comunica acest lucru.
In prezent:
- Plafon in continuare ridicat (urca pana la 70%), desi a mai scazut. Acelasi risc de supra-indatorare.
- Nu se fac simulari explicite si pe termen lung pentru constientizarea venitului disponibil in caz de evolutie negativa a pietei
Dobanda
In trecut
- Credite in monede exotice - dobanzi mici
- Lipsa transparentei asupra algoritmului dobanzii / marja bancii si celelalte componente de cost
- Modificari unilaterale ale dobanzilor (cateodata nejustificate de evolutia pietei)
- Lipsa comunicare evolutie indici EURIBOR/ ROBOR
Lipsa informare dobanda penalizatoare si impactul ei asupra ratei
In prezent
- Cateva oferte de credite cu dobanda fixa pe termen mai mare de 5 ani
- Dobanda nu mai poate fi modificata unilateral (OUG 50/2010) / Impunerea mentionarii marjei de profit in contracte
- In majoritatea cazurilor, creditele acordate pe termen lung au dobanda variabila
- Existenta dobanzii penalizatoare mult mai mare decat dobanda creditului.
- Lipsa posibilitatii de negociere a dobanzii la acordarea creditului sau a renegocierii in perioada rambursa
Ceea ce a nemultumit participantii la intalnirea de joi dupa-amiaza a fost lipsa unor parteneri de dialog real in relatia cu bancile, invocandu-se in cadrul discutiilor si apelul Guvernatorului catre bancherii comerciali pentru a stabili punti de comunicare reala cu clientii care vor sa plateasca ratele, dar care din diverse situatii sunt in imposibilitatea de a o face.
GCCC a lansat joi si o carte cu 100 de cazuri disperate de romani care au ajuns la limita suportabilitatii financiare si care nu gasesc intelegere la banci. De asemenea, in timpul intalnirii, au transmis mesaje video reprezentanti ai asociatiilor de consumatori din Croatia, Spania si Grecia, care au aratat cum s-a rezolvat in tarile lor problema creditelor in monede exotice.
Singura banca laudata in timpul discutiilor a fost Banca Transilvania, de la care se asteapta propuneri consistente de "rezolvare" a portofoliului de imprumutati in franci preluat de la Bancpost, in vreme ce OTP, Piraeus Bank si- mai ales- Banca Romaneasca, au fost criticate pentru lipsa de transparenta cu care isi trateaza clientii.
0
4
