Ministrul de Interne, Carmen Dan, scrie, intr-o postare pe Facebook, ca "nu sunt aici pentru a-mi da demisia atunci cand un politist judiciar dintr-o oricare sectie de politie din Romania nu-si duce la indeplinire sarcinile pe care le are conform fisei postului". Postarea lui Carmen Dan vine dupa ce deputatul PNL Ovidiu Raetchi i-a cerut acesteia demisia din functia de ministru de Interne dupa disparitia omului de afaceri Avraham Morgenstern, condamnat saptamana aceasta la 8 ani de inchisoare cu executare.
Cazul lui Avraham Morgenstern este al treilea de acest fel intr-un interval scurt, dupa Sebastian Ghita si Puiu Popoviciu.
"Va asigur ca nici nu voi lasa lucrurile asa, intr-o nota discreta, insa e cazul ca de acum inainte superiorii directi ai celor care nu-si indeplinesc atributiile de serviciu sa iasa personal cu explicatii in fata publicului, sa isi asume erorile sau abaterile si sa suporte consecintele", a mai scris Carmen Dan pe Facebook.
Postarea integrala a lui Carmen Dan pe Facebook:
Am decis astazi sa fac o altfel de declaratie, iar calitatea pe care o am - aceea de ministru de interne - face ca si o postare pe Facebook sa fie considerata o declaratie oficiala. Inteleg asta si va rog sa o luati ca atare.
Sunt un om pragmatic si cred cu tarie in sintagma potrivit careia suntem consecinta propriilor fapte.
Spun asta pentru ca, cel putin mie, viata mi-a dovedit ca suntem singurii responsabili pentru ceea ce ni se intampla. Exclud aici, desigur, evenimentele nefericite, cum ar fi bolile sau accidentele, desi, si aici, apare o nota relativa in discutie.
Exista tendinta de a ne incadra in celebrul triunghi victima-salvator-agresor. Nu o spun eu, o spun cei care, stiintific vorbind, s-au aplecat asupra comportamentelor umane. Daca realizezi ca niciuna dintre cele trei pozitii nu este cea pe care trebuie sa o ocupi, daca te autoevaluezi intr-o maniera corecta si asumata, atunci constati ca starile de neutralitate si de echilibru intre ce spui si ce faci conduc catre rezultatul dorit.
Am fost construita sa gandesc, sa simt si sa lucrez in echipa pentru ca masa rotunda, arta dialogului si puterea fiecarei minti mi-au aratat ca totul e posibil si chiar simplu atunci cand conlucrezi.
De mai bine de 7 luni ma aflu in pozitia de ministru de interne, cu peste 130.000 de oameni in subordine. Repet, ministru de interne si nu secretarul de scoala de pe vremea cand aveam 20 de ani (nu secretara, cum tin unii mortis sa o spuna), nici subprefectul sau prefectul (nu subprefecta sau prefecta) din Teleorman, din trecut, desi toate posturile pe care le-am ocupat au reprezentat pentru mine locuri de munca onorabile, care m-au invatat suficient, astfel incat acum sa pot ocupa acest portofoliu din Guvernul Romaniei.
Mandatul meu nu a fost si nu este unul usor. Am acceptat aceasta functie intelegand perfect rolul pe care MAI il are in arcul guvernamental, dar mai ales in profunzimea societatii romanesti.
Toate situatiile speciale cu care ne-am confruntat in aceste luni, de la fenomenele meteorologice extreme, pana la probleme sociale (proteste si mitinguri, dispute sindicale, situatia stadionului Dinamo) m-au gasit la masa rotunda despre care spuneam mai sus, cautand si gasind solutii, astfel incat riscurile de orice natura pentru cei in slujba carora muncim sa fie cat mai reduse.
Da, am facut-o! Nu eu! Noi, Ministerul Afacerilor Interne.
Desi, situatiile pe care le-am traversat nu au fost, cu ajutorul lui Dumnezeu, de natura a destabiliza siguranta de zi cu zi a romanilor, mi s-a cerut demisia de cateva zeci de ori, din diverse motive, plauzibile sau nu, de cele mai multe ori din partea unor adversari politici sau a altora, interesati sa transforme unele decizii LEGALE intr-un scandal mediatic.
Fie ca am angajat oameni cu experienta, dar pensionari, la cabinetul meu (asa cum au facut-o si alti ministri inaintea mea si la fel cum regasim si la cabinetele altor demnitari ai statului), fie ca, din pacate, au avut loc tragedii, fie ca infrastructura rutiera nu permite sa ajungem rezonabil dintr-un punct in altul al tarii, fie ca a durat o zi intreaga salvarea unei vieti de copil cazut intr-un put, fie ca mi-am dorit sa le transmit unor elevi de gimnaziu parerea mea ca mama si ca om responsabil ca jocurile pe calculator nu sunt intotdeauna utile, sau, pur si simplu, pentru ca sunt din Teleorman - pentru toate aceste lucruri mi s-a cerut sa demisionez, dar lucrurile astea ma intaresc!
Ceea ce inteleg si imi doresc sa stie toti cetatenii acestei tari, este ca sunt aici pentru a aprecia competenta si profesionalismul, pentru a indrepta greselile sau erorile din sistemul de ordine si siguranta publica, dar si pentru a sanctiona abaterile, indiferent de gradul sau functia celui care greseste.
P.S.: Domnule Raetchi, nu sunt aici pentru a-mi da demisia atunci cand un politist judiciar dintr-o oricare sectie de politie din Romania nu-si duce la indeplinire sarcinile pe care le are conform fisei postului. Va asigur ca nici nu voi lasa lucrurile asa, intr-o nota discreta, insa e cazul ca de acum inainte superiorii directi ai celor care nu-si indeplinesc atributiile de serviciu sa iasa personal cu explicatii in fata publicului, sa isi asume erorile sau abaterile si sa suporte consecintele.
P.S.2: Urez tuturor romanilor un miniconcediu placut, cu timp frumos si ferit de evenimente nefericite, iar angajatilor MAI le amintesc ca suntem consecinta propriilor fapte!
2
48
