Recent, pe site-ul Oficiului National de Prevenire si Combatere a Spalarii Banilor ("Oficiul") a fost publicat un proiect de Lege pentru prevenirea si combaterea spalarii banilor si finantarii terorismului, care transpune in legislatia nationala Directiva (UE) 2015/849, a patra directiva care abordeaza amenintarea reprezentata de spalarea banilor (AMLD4). Odata cu adoptarea si intrarea in vigoare a proiectului de Lege, aceasta va deveni principala reglementare in domeniul prevenirii si combaterii spalarii banilor si a finantarii terorismului, actuala Lege in domeniu (Legea nr. 656/2002) urmand sa fie abrogata. Totodata, cadrul legislativ va fi completat de regulamentul de aplicare a noii Legi pe care Oficiul trebuie sa il prezinte Guvernului spre aprobare in termen de 60 de zile de la intrarea in vigoare a acesteia.
Proiectul instituie un mecanism national de prevenire si combatere a spalarii banilor si a finantarii terorismului si va avea un impact semnificativ asupra activitatii unor entitati care opereaza in diverse domenii, inclusiv asupra industriei jocurilor de noroc.
Prima modificare importanta este reprezentanta de extinderea domeniului de aplicare la toti furnizorii de servicii de jocuri de noroc. Pana la data intrarii in vigoare a proiectului de Lege, sub incidenta Legii nr. 656/2002 se afla doar cazinourile, in timp ce alti operatori intra sub spectrul acesteia in masura in care desfasoara operatiuni cu sume in numerar a caror limita minima reprezinta echivalentul in lei a 15.000 euro.
In continuare, vom prezenta pe scurt trei dintre principalele modificari preconizate si obligatiile aduse odata cu acestea, care vor modela in curand, intr-o masura considerabila, activitatea operatorilor de jocuri de noroc.
Obligatia de raportare
Operatorii vor avea obligatia de a transmite Oficiului un raport pentru activitate suspecta, daca acestia cunosc, suspecteaza sau au motive rezonabile sa suspecteze ca:
a) bunurile/fondurile, indiferent de suma, provin din savarsirea de infractiuni sau au legatura cu finantarea terorismului;
b) persoana sau imputernicitul/reprezentantul/mandatarul acestuia nu sunt cine pretind a fi; sau
c) informatiile detinute pot fi relevante pentru investigarea unei infractiuni.
De asemenea, operatorii vor raporta catre Oficiu tranzactiile in numerar, in lei sau valuta, a caror limita minima reprezinta echivalentul in lei a 10.000 euro. Rapoartele mentionate vor fi trimise Oficiului exclusiv in format electronic, cu respectarea celorlalte reguli privind raportarea prevazute in proiectul de Lege.
Masuri de cunoastere a clientelei
In prezent, Legea nr. 656/2002 contine prevederi referitoare la masurile de cunoastere a clientelei, insa proiectul de Lege le reglementeaza mult mai in detaliu. In plus, acesta modifica pragurile peste care aplicarea masurilor de cunoastere a clientelei devine obligatorie.
Operatorii de jocuri de noroc va trebui sa aplice masurile-standard de cunoastere a clientelei in unele cazuri aplicabile cu caracter general, care vizeaza toate entitatile obligate, precum: la stabilirea unei relatii de afaceri; la efectuarea unei tranzactii ocazionale in valoare de cel putin echivalentul in lei a 15.000 euro sau care constituie un transfer de fonduri in sensul Regulamentului (UE) 2015/847 (de exemplu, transferuri efectuate utilizand un card de plata, un instrument de moneda electronica sau un telefon mobil sau orice alt dispozitiv digital sau informatic preplatit sau cumparat cu abonament, cu caracteristici similare) in valoare de peste 1.000 euro; cand exista suspiciuni de spalare a banilor sau finantare a terorismului; daca exista indoieli privind veridicitatea sau suficienta informatiilor de identificare deja detinute despre client sau beneficiarul real.
Pe langa aceste cazuri cu caracter general, proiectul de Lege prevede si un caz special, aplicabil operatorilor de jocuri de noroc: acestia vor fi obligati sa aplice masurile-standard de cunoastere a clientelei in momentul colectarii castigurilor, in momentul punerii unei mize, la cumpararea sau schimbarea de jetoane, ori in toate cazurile atunci cand se efectueaza tranzactii a caror valoare minima reprezinta echivalentul in lei a 2.000 euro, indiferent daca tranzactia se realizeaza printr-o singura operatiune sau mai multe operatiuni ce par a avea o legatura intre ele.
Totodata, operatorii vor fi obligati sa tina evidenta tranzactiilor individualizat pentru fiecare client si asociat cu datele de identificare ale acestuia, astfel incat sa poata demonstra indeplinirea acestei obligatii autoritatilor cu atributii de control sau organismelor de auto-reglementare.
Operatorii vor trebui sa aplice masurile-standard de cunoastere a clientelei nu numai tuturor clientilor noi, ci si clientilor existenti, in functie de risc, la momente oportune.
In egala masura, exista masuri simplificate sau suplimentare de cunoastere a clientelei pe care operatorii le pot aplica sau, dupa caz, sunt obligati sa le aplice in conditiile prevazute de proiectul de Lege.
Pastrarea documentelor
O modificare importanta adusa de proiectul de Lege si care va avea un impact major asupra industriei jocurilor de noroc vizeaza obligatia de pastrare a documentelor.
Operatorii de jocuri de noroc, atunci cand vor aplica masurile de cunoastere a clientelei, vor avea obligatia sa pastreze atat in format hartie, cat si in format electronic, in aceleasi conditii cu cele pe format hartie, intr-o forma admisa in procedurile judiciare, toate inregistrarile obtinute prin aplicarea masurilor, precum copii ale documentelor de identificare, a monitorizarilor si verificarilor efectuate, inclusiv a informatiilor obtinute prin mijloace de identificare electronica, pentru o perioada de 5 ani de la data incetarii relatiei de afaceri cu clientul sau de la data efectuarii tranzactiei ocazionale.
Consideram ca cerinta de a pastra inregistrarile atat in format hartie, cat si electronic, este in sine una excesiva, insa cea de a le pastra intr-o forma admisa in procedurile judiciare (ceea ce presupune, avand in vedere dispozitiile Codului de procedura civila, certificarea copiilor pentru conformitate cu originalul) este de natura sa aiba un impact negativ major asupra industriei jocurilor de noroc in masura in care se va impune prin regulamentul de aplicare cerinte de identificare de tip F2F a jucatorilor. Astfel, este interesant de vazut daca forma in care va fi adoptat proiectul de Lege va mentine aceste cerinte excesive (mai ales ca in textul Directivei nu exista obligatia ca inregistrarile sa fie pastrate intr-o forma admisa in procedurile judiciare) si cum vor fi acestea indeplinite in practica.
Chiar si in situatia in care avem in vedere doar cele trei obligatii principale analizate, este evident ca implementarea AMLD4 va avea un impact semnificativ asupra operatorilor de jocuri de noroc, care trebuie sa-si adapteze rapid activitatea in conformitate cu noile cerinte.
Un articol semnat de Cristian Radu, Partener alTuca Zbarcea & AsociatiiClaudiu Filipoiu, Avocat alTuca Zbarcea & Asociatii
