Alvy Ray Smith este unul dintre cei care au fondat Pixar, companie care in primii ani de existenta s-a zbatut sa supravietuiasca, fiind salvata de banii lui Steve Jobs care a crezut in succesul companiei. Smith a avut o relatie extrem de tensionata cu Steve Jobs despre care spune ca se purta oribil cu aproape toata lumea, insa nu ii neaga calitatile fantastice la capitolul marketing si nici carisma uluitoare. Co-fondatorul Pixar a fost prezent la festivalul Unfinished, in Bucuresti. si intr-un interviu pentru HotNews.ro a povestit despre unul dintre cele mai uimitoare locuri din istoria computerului, despre cat de complicata a fost colaborarea cu Steve Jobs si despre cum vor arata filmele viitorului.
Ray Smith si-a luat licenta in inginerie electrica la New Mexico State University in 1965 si in 1970 a luat doctoratul in computer science la Stanford University, In anii 70' a lucrat la Xerox PARC unde au fost dezvoltate tehnologii care l-au inspirat pe Steve Jobs, iar cand a lucrat la laboratorul de grafica de la New York Institute of Technology l-a cunoscut pe Ed Catmull cu care a fondat Pixar.
Ray Smith a fost vicepresedinte executiv la Pixar intre 1986 si 1991. Compania are in prezent 850 de angajati si din 2006 este parte a grupului Disney, Studioul este celebru pentru filme de animatie precum Finding Nemo, Cars, Ratatouille sau Toy Story. Smith este unul dintre pionierii graficii pe computer.
Xerox PARC - Un loc legendar pentru istoria computerului
Centrul de cercetare din Palo Alto al Xerox (Xerox PARC) a fost fondat in 1970 ca spatiu de cultivare si testare pentru diverse idei digitale. Fara indoiala ca cei mai buni programatori ai acelor vremuri au fost acolo si au dezvoltat prototipuri care aveau sa aiba uriasa influenta in istoria PC-ului.
Aici a fost dezvoltata o grafica accesibila utilizatorului, dar si ideea de Bitmap. Liniile de comanda din DOS au fost inlocuite cu o interfata cu care puteai interactiona cu ajutorul unui mouse si puteai crea documente care puteau fi integrate in foldere. Tot la Xerox PARC s-au facut teste cu imprimante laser, dar si cu retele Ethernet. Totusi, desi Xerox ar fi putut domina piata PC-urilor in anii 80', nu a profitat de ocazie.
Alvy Ray Smith explica faptul ca directorii Xerox erau la 3.000 km in New York si traiau in alta realitate. "Ei purtau costume "la patru ace" se considerau oameni de afaceri, iar pe cei din Califormia ii considerau hipioti. Erau culturi complet diferite. Businessmanii din New York se gandeau ca oameni care arata si se imbraca precum cei din California nu puteau avea idei bune de afaceri. Viitorul ar fi putut apartine companiei", spune Alvy Ray Smith care a fost concediat de la PARC din cauza unor divergente legate de un program de editare in culori.
La Xerox PARC nu doar ca au fost dezvoltate idei super-noi pentru vremea aceea, ci s-a petrecut si unul dintre cele mai controversate episoade din istoria computerelor. Steve Jobs, a carui companie Apple era la inceput, a fost extrem de istet in negocieri si, cum Xerox dorea sa ia parte la a doua runda de finantare din istoria Apple, Jobs a conditionat acest lucru de permisiunea de a avea acces liber la tehnologia Xerox PARC pentru a vedea in detaliu ce se intampla acolo.
Cei de la Xerox au acceptat si au cumparat 100.000 de actiuni Apple care valorau la momentul achizitiei un milion de dolari, iar un an mai tarziu au ajuns la 20 milioane dolari. Prima vizita a lui Jobs la PARC a fost la final de 1979, dar si-a dat seama ca nu i s-a aratat tot si a plecat furios, spunand ca va reveni, dupa ce a insistat pe langa sefii Xerox. A revenit cateva zile mai tarziu si, dupa ce s-a plans managementului de la Xerox, i s-a aratat tot, desi cativa dintre oamenii de la PARC au fost ingroziti de faptul ca oameni din afara companiei vad fara probleme lucrurile noi si extraordinare dezvoltate acolo.
Steve Jobs a ramas uluit de ce a vazut si si-a dat seama ca Xerox sta pe o mina de aur. O buna parte dintre cele vazute de Jobs se vor regasi pe computerele Apple si vor sta la baza erei PC-ului in care Xerox a avut un rol limitat (a vandut un model de computer personal la inceputul anilor 80', insa in volume mici din cauza pretului urisas).
"Oamenii de la Xerox PARC sperau ca Xerox va deveni o forta in dezvoltarea computer-ului personal si au implorat sefii din New York sa nu dea acces unor oameni din afara la lucurile dezvoltate in PARC.", spune Alvy Ray Smith, in interviul acordat HotNews.ro.
Despre vizitele lui Jobs unii au spus ca au pus bazele unui furt de tehnologie, insa multi spun ca nu se pune problema de asa ceva si ca Jobs a facut un lucru extrem de important: a imbunatatit ideile vazute si le-a si adus pe piata cu mare succes, lucru pe care cei de la Xerox nu l-au putut face.
"Nu trebuie sa uitam ca a fost o intelegere comerciala la mijloc, plus ca managerii de la Xerox voiau sa scape de Xerox PARC si ar fi dat tehnologia aproape oricui", spune Smith care da exemplu un cercetator de la PARC care si-a dat seama ca nu are viitor acolo si a plecat la compania lui Bill Gates unde a dezvoltat soft-uri care au avut mare succes. "Steve Jobs nu a furat ideile, a fost suficient sa vada ce se intampla acolo si sa-si dea seama ca asa ceva se poate face".
Steve Jobs - un om genial cu care era greu de lucrat
La sapte de la vizitele lui Jobs in Xerox PARC calea fondatorului Apple s-a intalnit cu cea a lui Alvy Ray Smith si urmau sa vina cinci ani extrem de tensionati.
Regratatul Steve Jobs a fost un vizionar si un geniu in business, insa o parte dintre cei care au lucrat cu el nu au amintiri placute. In aceasta categorie se afla si Alvy Ray Smith care a lucrat cu el cativa ani la Pixar. "Era un ticalos si un nesuferit, insa trebuie sa recunosc ca a venit cu banii cand nimeni nu ar fi venit", spune Smith, facand referire la faptul ca Jobs a investit pentru inceput 10 milioane dolari la Pixar in 1986, salvand compania de la faliment, ajungand la 50 de milioane in anii urmatori.
Smith si Ed Catmull - cei doi fondatori ai Pixar - au fost la 45 de companii pentru a obtine finantare pentru companie, insa toti au refuzat. Cel mai aproape a fost o finantare de la General Motors, insa a picat in ultima clipa.
Alvy Ray Smith spune ca a fost la o prima intalnire de afaceri cu Steve Jobs care fusese dat afara de la Apple si cauta o companie in care sa investeasca' "Vreau sa va cumpar compania, ne-a spus, dar noi i-am raspuns ca nu vrem sa vindem, dar ca avem nevoie de banii lui. Noi voiam sa ne pastram compania, nu sa i-o dam lui, iar el a acceptat, mai ales ca oferta lui era de trei ori mai mica decat cea de la General Motors. GM oferise in intervalul 20-30 milioane dolari, in timp ce Jobs a fost in intervalul 5-10 milioane" , poveste Smith lucruri care se intamplau acu 31 de ani,
Cu Steve Jobs in board-ul drector viata nu a fost deloc usoara, spune Avy Ray Smith "Ne-am invatat sa nu-l lasam in cladire fiindca de fiecare data cand venea facea praf planurile anterioare. A fost printre cei mai puternici oameni pe care i-am cunoscut, carisma lui era incredibila, insa am invatat cum sa ne descurcam", spune Alvy.
El isi aminteste ca la inceputul sedintelor Jobs avea obiceiul sa spuna cate ceva iesit din comun pentru a uimi audienta si a muta subiectul unde voia el, fiind maestru in a deturna sedintele in directia pe care o dorea.
Este celebru episodul care a "cimentat" ruptura dintre Alvy Ray Smith si Steve Jobs care s-au certat crunt, iar Smith a scris pe o tabla pe care doar Jobs avea voie sa scrie, si ca urmare Jobs s-a infuriat teribil. "Era un caracter otravitor, nimeni nu m-a tratat vreodata atat de rau. S-a purtat cu mine ca un golan din curtea scolii, ma jignea pe tema accentului meu si nu pe baza vreunor idei rationale. Probabil ca in fata jignirilor ar fi trebuit sa ma pun pe spate si cu burta in sus in fata maestrului", spune co-fondatorul Pixar. .
Smith spune ca Jobs a fost excelent la partea de marketing, dar si in a-si promova personalitatea, chiar daca nu este singur responsabil pentru succesul iPhone.
Vor mai exista actori in filmele viitorului?
De multe ori in prezentarile sale din diverse locuri din lume Alvy Ray Smith vorbeste despre legea lui Moore, cea care descrie o tendinta pe termen lung in istoria masinilor de calcul: numarul de tranzistori care pot fi plasati pe un circuit integrat se dubleaza aproximativ la fiecare doi ani.
Alvy Ray Smith spune ca acum computerele sunt de 10 miliarde de ori mai puternice decat in 1965 si vor fi in 2025 de 100 de ori mai puternice decat in prezent, Acest lucru a permis rularea de aplicatii grafice si tot datorita cresterii puterii de calcul Pixar a putut produce filmele de animatie care au avut atat de mare succes dupa 1990.
Acum, desi ni se pare ca cele mai noi jocuri video au grafica aproape perfecta, adevarul este ca mai sunt elemente ce pot fi imbunatatite si loc de crestere mai este, mai ales la viteza procesoarelor grafice, spune co-fondatorul Pixar.
Ce ar putea urma datorita computerelor care permit o grafica tot mai buna? Actorii din filme ar putea fi inlocuiti de simulari perfect realizate pe computer.
As vrea sa vad primul film convingator realizat fara camere video, spune Alvy Ray Smith, referindu-se la un film in care atat decorurile, cat si oamenii sunt creati pe calculator intr-un mod 100% convingator. Este greu de spus cand va veni monentul, probabil in 10-20 de ani, insa acolo se va ajunge tot datorita legii lui Moore, mai spune el, dand ca exemplu scene din Curiosul caz al lui Benjamin Button unde, in unele scene nu este Brad Pitt, ci un avatar al lui, creat pe computer.
Va veni si momentul in care avatarurile de pe ecrane vor fi atat de convingator realizate, incat privindu-le sa nu iti dai seama ca nu privesti un om. "Asta nu inseamna ca actorii vor fi inlocuiti, fiindca nu vad cum s-ar putea face asta. Insa avatarurile vor fi propulsate intr-un fel sau altul tot de actori".
Partea foarte grea tine de emotii, cum poti genera schimbarile faciale generate de emotii, fiindca vorbim de sute de muschi ale fetei si de subtilitati uluitoare.
Biografia pixel-ului
Desi suntem intr-o lume in care "inotam" in pixeli, fiindca suntem inconjurati de atat de multe gadget-uri, aproape nimeni nu stie sa spuna ce este un pixel, spune Ray Smith care lucreaza la o carte ce se numeste Biografia Pixelului. El spune ca este o nebunie ca lumea sa nu stie ce este un pixel, fiindca daca stii asta poti intelege tot ce tine de digital, fie ca este video sau audio. "As vrea ca lumea sa stie ce este si sa nu mai ramana atat de surprinsa de cum functioneaza (...) Computerul face toata treaba: trebuie doar sa ii dai instructiuni sa faca un lucru simplu o data si apoi el il va face de miliarde de ori, uluitor de repede. Este uimitor, dar asta fac computerele si sunt extrem de rapide".
Ray Smith spune ca mai ales copii acestor vremuri se nasc in acest "ocean de pixeli" si pentru copii Skype-ul este ceva normal si ei "absorb" totul. Pentru un copil este ceva normal sa faca "swipe" (sa gliseze) pe ecran pentru a schimba poza sau sa aiba un dialog cu diversi asistenti vocali stil Alexa sau Google Assistant.
Ray Smith da un exemplu despre nepotul sau care, cand avea doi ani, a fost dus sa vada Finding Nemo pe un ecran mare. Smith povesteste ca baiatul, care in general alerga mereu si se catara peste tot, a fost cu totul altfel in timpul fimului. "A stat nemiscat pentru 90 de minute, nici nu a clipit si puteam sa vad ca tot ce se intampla in film mergea direct in creierul acestei fiinte de numai doi ani. Si privindu-l m-am speriat intr-un fel fiindca nu am stiut ca practic putem
Despre Alvy Ray Smith
S-a nascut in 1943 la Mineral Wells, Texas si si-a dat doctoratul la Stanford University, in 1970. In 1974 a lucrat la Xerox PARC, iar in urmatorii cinci ani a fost cercetator in domeniul graficii pe computer la New York Institute of Technology. Intre 1980 si 1986 a lucrat la Lucasfilm, fiind director pe cercetare legata de grafica pe computer.
Intre 1986 si 1991 a activat la Pixar, companie pe care a fondat-o impreuna cu Ed Catmull, cel care conduce si acum Pixar Animation Studios. Smith se ocupa de partea de software, hardware si productie legata de grafica pe computer.
In 1991 a fost co-fondator la Altamira Software Corp, companie cumparata in 1994 la Microsoft unde Smith a lucrat pana in 2000 cand s-a retras.
La Festivalul Unfinished din Bucuresti Smith a avut o prezentare cu titlul The Modern World as a Story of Computers.
6
18
