1 € 4,5512 1 USD 4,0714miercuri 24 mai 2017
Versiune
Mobile

Toate filmele de la Mall le-a vazut Haute Culture. Citeste cronica si ia-ti bilet. Ii vezi pe Tom Hanks, Emma Watson, Salma Hayek

de Monica Stoica, Andrei Dragoiu Vineri, 19 mai 2017, 12:09
- a A+
Imagine
‚ÄčThe Circle e cel mai tare film. Te fura-ncet incet si-ti arata cum poti fi furat, daca esti naiv. In rest, Haute Culture a vazut si Alien, si King Arthur si, chiar "Amant la femei". Vezi si  Lista evenimentelor de weekend si  piesele de teatru recomandate Haute Culture . Sa-ncepa FILMUL!




The Circle
E chiar naivitatea asta a ta! Unul cu bani multi, sanchi, face pentru oameni tehnologie. In fapt, pune la cale cucerirea de rau si vai a lumii. Pusti entuziasti si dotati cu mult IT la cap, cred ca sunt sculi pe basculi. In fapt, nu-s decat folositi, vai de mama voastra, daca sunteti geniali, dar tampiti.



  

King Arthur: Legend of the Sword
 

Crezi ca este despre dragoste si vechea poveste cu Lancelot, Camelot, Quinivere? Ritchie ti-o trage! Este film de razboi, arme, proceduri, tactici. Lumea ca armata de pixelati si de saci de oase si carnuri lovite si facute pilaf. Plictiseala, bre! Vorbim despre furia de a nu spune nimic, invocand armate facute pe computer.



 



Alien: Covenant   

Mai numara cineva cate filme Alien sunt? Al doilea film din seria noua, actiunea se petrece la cativa ani dupa evenimentele catastrofale din Prometheus si continua pe aceeasi idee, oarecum. Oamenii cauta raspunsul la intrebari existentiale. Riddley Scott exploreaza aceleasi teme recurente in seria Alien: inteligenta artificiala (reprezentata si in acest film tot de Michael Fassbender) si originea omului. Daca la inceputul lui Prometheus un “Inginer” (adica zeu) se sacrifica pentru a porni viata pe Pamant, Covenant incepe cu un miliardar care il creeaza pe David – sinteticul (androidul) lui Fassbender. Ironie din primele minute: omul creeaza un robot in chipul si asemanarea sa pentru a ii fi de folos in cautarea lui Dumnezeu. Ca in orice film Alien exista o doza ridicata de violenta si mutilare corporala. Avem facehuggers, chestbursters si pentru prima oara chiar si un backburster (e tot aia, dar explodeaza din spatele gazdei)… Toate astea se intampla in urma unui sir lung de decizii proaste pe care le ia echipajul. Oram, capitanul expeditiei, este un incompetent habotnic care refuza sa isi foloseasca creierul si datele care ii sunt la indemana. Acest lucru are rezultate dezastroase pentru el si pentru membri echipajului sau. De altfel, echipajul nu il gaseste pe Dumnezeu si daca cumva ai mai ramas cu ochii deschisi dupa ultimele scene infioratoare te prinzi ca vor mai urma multe filme pana sa ne dea raspunsul.



 

How to Be a Latin Lover / Cum sa fii barbatu la femei
 

Traducerea titlului filmului in limba romana e o bascalie agramata, cat sa rada spectatorul. Eu n-am ras. Dar poate pentru ca m-am uitat la prea mult Tarkovski si plang doar la poezii cinematografice pentru elitisti scortosi. In fine. Titlul filmului, „Cum sa fii barbatu la femei”, e si un fel de variatiune in dulcele stil al manualelor de agatat: „Cum sa fii pick-up artist in 4 luni, 3 saptamani si 2 zile” (Sorry Cristi Mungiu pentru parafraza!) Pe afisul filmului iti ia ochii un tip in slip cu boticul imblanit, are gen barbita de gigolo. E hairy. Are trandafir in dinti si se tine de buric. Damele (presupunem) lesina cand vad ipochimenul. Pacat ca filmul are un scenariu tembel: Un barbat ajunge „from riches to rags” (de la bogat la zdrentaros), dupa ce luase de sotie o babushka. Pe romaneste: se casatoreste cu o tipesa de 80 de ani, plina de bani. Care-i skepsis-ul filmului? Si gigolo-ii plang cateodata. Si barbatii frumosi imbatranesc. Mamaie de 80 de ani miliardara, care-l luase de sot, il paraseste pentru un boboc de floare mult mai tanar decat gigolo-ul protagonist. Tragedie: gigolo-ul boceste si-si rupe camasa de pe trupu-i de semizeu. Morala peliculei hollywodiene e ca bunicile noastre sunt, in sufletul lor, niste adolescente flusturatice pe care, la o adica, le poti duce cu drag de 8 martie sau de zile onomastice la un spectacol cu Flamingo Boys. 

 



Vara s-a sfarsit  

Anii ’90. Doi baieti, Mircea si Alex se-mprietenesc. In vacanta. Intr-un orasel de la malul Dunarii. Traiesc impreuna evenimentul media al anului 1999. Eclipsa de soare. Alex e cool, Mircea introvertit. Alex are bicicleta, sapca intr-o parte, e rapper din Colentina, Bucuresti, are limbaj de cartier. Mircea se straduieste sa se descurce in provincie: tatal lui e plecat in strainatate. Pe coloana sonora sunt hiturile anilor ’90: B.U.G Mafia. Filmul te baga-n nostagia teenage. Ascultam si noi, stim piesele: „Pantelimonu’ petrece”, „Anturaju”. E vara in film, timpul cel mai frumos al anului, cand se fac si se desfac prieteniile. Film solar, misto, cu pustani, cu brutalitatea injuraturile din versurile BUG Mafia atenuate de vara si de spiritul de baieteala. Apoi e twist-ul scenaristic: deodata, cei doi baieti pun la cale rapirea lui Mircea, cat sa scoata bani de la tatal lu plecat in Italia. Cam deplasata schimbarea de situatie, este? Orisicum, filmul are atmosfera si melancoleala de anii ’90 si reuseste sa te bage-n reveria adolescentei, daca esti tipul de spectator sentimental.



 

Ultima zi  

Un inginer pe nume Andrei vrea sa se calugareasca. Locuieste intr-un oras de provincie in care domneste Primarul, un fel de Dracu pe pamant. Hai sa-i spunem: Michiduta balcanic. In drum spre manastire Adrian este condus cu masina de afurisenia de Primar, de politistul din orasel si de liderul Asociatiei Tinerilor Crestini. Cei trei sunt reprezentantii legii politice, juridice si morale in oras, citesc in cronica filmului de pe Hollywood Reporter. Primarul, omul lui Dracu, vrea sa stirbeasca tot ce era rai si Dumnezeu din sufletul inginerului Andrei. Se ofera sa filmeze „ultima lor zi” impreuna. E si regizor amator, caci se compara cu Tarkovski. Gluma lui grandomana e ca si Trakovski si-a inceput cariera tot cu un calugar, Andrei Rubliov. „Pe-aici eu sunt Dumnezeu, eu sunt legea”, zice Primarul. Toti i se supun. Ma rog, in afara de comisarii Uniunii Europene, care demareaza o ancheta dupa acordarea unor necurate fonduri europene pentru panouri solare in orasel. Intrebarea este: avem scena tipica de film romanesc cu personajele care adasta la masa, cu potol in fata? Pai cum sa nu avem? Ori suntem pe Noul Val Romanesc in cinematografie, ori nu mai suntem. Doar ca, in filmul „Ultima zi” personajele nu mai sorb ciorba, ci se desfata cu carnita fripta la gratar in aer liber. Plus ca Adrian e jucat de Mimi Branescu, asa incat cinematografia romana ii datora, pe buna dreptate, o masa copioasa, dupa ce in Sieranevada regizorul Cristi Puiu nu l-a lasat sa manance nici macar o sarma. 





Imagine
2407 afisari


King Arthur: Legend of the Sword
Dorin [anonim], Vineri, 19 mai 2017, 15:01
0/0
ce sa zic.. cred ca ai vazut doar inceputul.
comenteaza