1 € 4,5512 1 USD 4,0714miercuri 24 mai 2017
Versiune
Mobile

Mike Mangini, tobosarul-legenda Dream Theater : La Bucuresti si Cluj vrem sa cantam cea mai frumoasa muzica / Eu intre Dumnezeu si Big Bang, aleg sursa, pe Dumnezeu. INTERVIU Haute Culture

de Monica Stoica Joi, 18 mai 2017, 19:59
- a A+
Imagine
Dream Theater e trupa cu skill suprauman la instrumente. Vin in concert in Romania, maine, pe 19 mai, la Cluj, pe 20 mai la Bucuresti. Nu-i pop, nu-i Gaga, sunt rockerii care au reusit sa fie pe val. Fara trucuri, cu talentul. Mike Mangini, tobosarul lor, e legenda: are record mondial, e cel mai bun la baterie-n viteza (speed drumming). Canta de-ti vibreaza mintea. Dar e si omul-istet. Are-n cap numai metafore destepte, sclipeste. Preda muzica la Universitate, a studiat filosofie si computer science, a scris doua carti despre „poliritm”. 


In interviu Mike Mangini ne face sa visam. Cum ajunge de la ritm la Dumnezeu, de la cuvantul lui preferat, „adevar” la poliritmul universului.


Reporter: Ce-i poliritmul? Sa vezi ce poveste. Il simti si tu cum il simte omul normal? 
Mike Mangini: Nu ma mai lauda, sunt un om normal, uite, nici macar nu stiu cum sa folosesc unele jucarii pentru copii. Ma blochez in fat jucariei, om in toata firea. E greu sa deschizi o noua inventie in era tehnologica.” S-a intrebat cum functioneaza lumea. Poliritmic, poate. Asa zice. 

A scris doua carti despre „poliritm”. „Existenta e poliritmica, nu doar muzica. Poliritmul e un subiect tare. Iti arata ca perceptia ta iti da intotdeauna masura lucrurilor, a lumii. Uite, sunt doua ritmuri care se deruleaza simultan in muzica. Dar tu nu le poti percepe in acelasi timp. Ci in straturi.” 

Reporter: Cum ne explici poliritmul. E cand te uiti la cer? 

Mike Mangini: „Sa zicem ca te uiti la cerul albastru. Daca-ti pui ochelari de soare cu lentila rosie, vei vedea cerul violet. Daca te uiti doar la albastrul cerului, il vezi. Ritmul e la fel. Daca ai doua ritmuri, trebuie sa le distingi unul de celalalt. Nu poti exista in doua moduri diferite in acelasi timp, doar cu atentia selectiva. Creierul tau trebuie sa se concentreze mai tare pe unul dintre ritmuri. Celalalt ritm se depune ca un strat peste ritmul principal. Ritmul 1 este fundatia, ritmul 2 e primul strat in constructie. Bineinteles, le poti inversa. Fiecare percepe un ritm diferit ca fiind principal.”

Reporter:
„Poliritmul” il vezi cand vorbesti cu cineva? Dialogul poliritmic? 

Mike Mangini: „Cand doua persoane vorbesc si au doua opinii contrare. Ce-i uneste? Adevarul e unul: se poarta o discutie. Opiniile contrare sunt ritmurile diferite in muzica.” 

Reporter: Ce-i improvizatia in muzica? 

Mike Mangini: „Am facut asa in improvizatie: Am dat la o parte toate posibilitatile pe care un muzician le poate exprima si am scos din mine o singura muzica. Ca si cum as fi scris o singura pagina. Exista un numar infinit de moduri de expresie si combinatii, dar totul poate fi redus la o singura pagina pe rand, de fapt. Asa cum si citim o carte, pagina dupa pagina. Esenta, da, asta am cautat. Doi oameni asculta o improvizatie, in poliritm, totusi chiar daca au opinii diferite, gasesc adevarul. Unul aude un ritm, altul pe celalalt, insa muzica e, de fapt, una singura. Ii uneste. E a amandurora.” 

Reporter: Muzica. Cum ne recableaza creierul. Ce te-a invata toba despre om? 

Mike Mangini: „Exista o dovada stiintifica ca muzica ne recableaza mintea bezmetica. Chiar de la poliritm porneste. La Massachusetts Institute of Technology. Cercetatorii au studiat cum percepe creierul poliritmurile si au demonstrat ca niciun om de pe Pamant nu poate percepe poliritmul, decat daca se cableaza unei anumite zone a creierului, o zona exacta. Este ca-n schimbarea comportamentului, cand iti dai seama ca ai defecte, de exemplu. Defecte care-i deranjeaza pe altii. Daca te uiti la defectele tale obiectiv, poti avea scuza: Stii ce, asa sunt eu, asta e! Eu nu vad lucrurile asa. E o chestiune de alegere in fiecare moment. Daca poti sa intinesti procesul alegerii, te poti schimba. Incetinind, poti sa vezi de ce faci aceeasi greseala de fiecare data. De fapt, trebuie sa faci piecare pas incet, la timpul lui, sa alegi ce-i corect. Asa m-au invatat tobele. Sa impart matematic, sa inteleg ritmul, sa ma apropii de oameni. De asta m-am facut profesor.” 

Reporter: Frate, tu ai creat un sistem care seamana cu un software? Cate Dumnezeu ai facut la viata ta? 

Mike Mangini: „Mi-am facut doar un sistem. Am studiat modul si posibilitatile de perceptie a ritmului de catre om. Cu trupul si creierul. Si am tradus studiul intr-un sistem binar, de 0 si 1. Nu e un software, dar seamana cumva.” 

Reporter: Ultimul album de la Dream Theatre, „The Astonishing” e despre distopii. Cum ar arata un viitor utopic pentru Mike Mangini? 

Mike Mangini: Utopia ar fi ca toti oamenii sa se uite la o singura pagina atunci cand e vorba despre un singur subiect. Sa stie adevarul. Despre un subiect, despre o intamplare. Cu alte cuvinte: Istoria arata asa pentru ca oamenii au incercat sa ascunda unele pagini din cartea de istorie. Care-i adevarul, de fapt? Informatia pe care o primim ar trebui sa fie cea adevarata intr-o societate perfecta. 

Reporter: Cum vor fi concertele de la Cluj si Bucuresti? 

Mike Mangini: „Acolo va fi adevarul despre care tot vorbesc, muzica, care transcende orice, culturi, credinte. Am muncit asa mult si vrem sa va aratam muzica frumoasa. Nu vom spune nimic. Vom canta cat de bine putem, cat sa va emotionam.” 

Reporter: Trupa Dream Theatre. Ce vrea de la publicul din Romania? 

Mike Mangini:
„Suntem foarte simpli, vrem sa iasa ceva melodic intre noi si public. Vrem sa va prezentam cea mai frumoasa muzica pe care ati ascultat-o vreodata. Fiecarui membru al trupei ii place sa se straduiasca, suntem perfectionisti. Deci ne dam examenul pe emotiile voastre.” 

Reporter: Ce stie Mike Mangini despre Romania? 

Mike Mangini: „Ca suntem toti la fel. Eu si tu. Eu nu sunt rockstar. Dorm in pijamale. Ma imbrac normal. Mi se pare amuzant cuvantul „rockstar”. Nu-mi fac freza intr-un fel cat sa apar mai misto in fata ta. Stiu unde e Romania pe harta. Am mai fost in Romania. Dar peste tot sunt aceeasi oameni, pe oriunde mergem, natura umana e una si e minunat ca ne putem intalni intre noi, oamenii.” 

Reporter: Epilog. Test de personalitate Mike Mangini. Ce alegi? 

 „Eu intre Dumnezeu si Big Bang, il aleg pe Dumnezeu, e sursa.”, declara Mike Mangini. 

Dream Theater e in turneu pentru aniversarea de 25 de ani a albumului „Images and Words”. 

Imaginea vietii? 

„O familie zambind. Cu multa mancare imprejur. Asta-mi place.” 

Cuvantul preferat 

„Adevar”.  O calatorie de-o viata sa-l gasesti. Adevarul e foarte puternic, odata ce l-ai gasit. Dar stii ce, adevarul e si-n cuvinte. Trebuie sa stii sa citesti printre randuri. Si-n muzica e adevar. „Toti suntem cablati la adevar, avem un dar.  Eu am scris doua carti educative despre muzica, despre cum sa-nveti sa bati la tobe. Am descoperit ceva: Trebuie sa apreciezi oricare dar al omului. Pentru ca poti sa devii mai bun la tobe, asa cum incerc eu sa invat copiii, si asa e si-n viata: Poti sa devii mai bun in orice. E adevar in metoda pe care o folosesti. Peste tot e adevar. 

Omul are potential nelimitat. Adevarul il poti gasi, dar stii care-s intrebarile cele mai grele: De ce functioneaza lucrurile? Cum functioneaza ceva, cum functioneaza tobele, cum functioneaza muzica?” 

Munte sau mare? 

Mare. Nu, stai. De fapt, munte. Imi place marea, dar n-as vrea sa locuiesc acolo. 

Soare sau Luna? 


Soare, da, da, mereu Soare. 

Dumnezeu sau Big Bang? 


Dumnezeu, nu Big Bang. Sursa. Nu marea explozie.

Imagine
2436 de afisari


mda
marianmarian [utilizator], Joi, 18 mai 2017, 21:36
+1/5
Am citit, om cu picioarele pe pamant (in ciuda situatiei care poate impinge pe oricare intr-o directie razna, exeple sunt cu duiumul), cu exceptia ultimei afirmatii, care denota o lipsa la fundament, mascata (voit sau nu) cu o dubla trasnaie. In primul rand, big bang nu e nicidecum "marea explozie" decat daca explici teoria copiilor de ciclu primar. Si in al doilea rand (cel mai important, de fapt), recurgerea la dumnezeu drept "sursa" doar pentru ca intelegerea limitata (din motive obiective sau subiective) nu iti permite sa treci de o temporara perdea obscura nu se deosebeste cu nimic (ca abordare si rezultat) de raspunsul la care ajungeau cei de acum nu multe sute de ani cand considerau (dumne)zeii sursa fulgerelor, tunetelor si cutremelor. Ca sa nu mai zic de eclipse.

God is an ever receding pocket of scientific ignorance. Cu accent pe "ever receding". Si aici nu discut despre credinta deloc, ci de motivul/resortul asa-zisei "credinte", ceea ce e altceva.
legenda?
tibi [anonim], Joi, 18 mai 2017, 23:55
+1/3
Wtf!? Tobosar legenda?! Tobosar legenda la DT este Mike Portnoy in nici un caz Mangini! 25 de ani la DT. A fost fondatorul formatiei, a coprodus cele mai bune albune ale trupei, a scris o gramada de texte ale cantecelor si a fost unul cei mai tineri tobosari inclusi in drummers hall of fame. mangini e un nimeni fata de Portnoy. Mai cititi cucoana!
inca 6 comentarii comenteaza