1 € 4,5630 1 USD 4,0522miercuri 28 iun 2017
Versiune
Mobile
Dosare Juridice - Legislatie rutiera​

Implicatiile juridice ale utilizarii camerelor de bord (dashcams)

de Marcu Florea, Monica Statescu Miercuri, 17 mai 2017, 13:43
- a A+
Imagine
Dezvoltarea tehnologiei este foarte accelerata, iar de multe ori reglementarile legale raman in urma evolutiei tehnicii sau a aplicatiilor practice ale acesteia. Uneori existenta unui vid legislativ este explicabila, intrucat este imposibil pentru legiuitor sa prevada traiectoria si modul in care tehnologia se dezvolta. Pe de alta parte, atunci cand diverse tipuri de tehnologii apar si incep sa fie folosite pe scara larga, este de asteptat ca reglementarea sa "prinda din urma" realitatea sociala astfel incat sa creeze un cadru legislativ care sa dea certitudine si sa echilibreze interesele in joc. Unul dintre exemplele in care reglementarea legala pare ca a ramas in urma evolutiei tehnologice este reprezentat de utilizarea aparaturii de tip dashcams (camere de bord).


Ce sunt camerele de bord?

Camerele de bord sunt dispozitive montate, in general, in partea din fata a unui autoturism care inregistreaza, in mod continuu imagini din unghiul in care sunt montate. Alternativ, acestea pot fi montate si pe casca unui motocicist sau biciclist. Dispozitivele pot fi utilizate pentru divertisment, spre exemplu imaginile pot fi pastrate ca amintire, pentru surprinderea unor momente amuzante sau memorabile dar si pentru suprinderea unor evenimente mai putin placute, precum un accident sau un episod de violenta in trafic. Multitudinea de oferte de aparatura si numarul mare de inregistrari surprinse cu acestea, disponibile pe platformele on-line, demonstreaza utilizarea pe scara relativ larga a acestui tip de tehnologie, inclusiv la noi in tara.

Aspecte juridice de luat in considerare atunci cand vrem sa utilizam camere de bord


Utilizarea camerelor video pentru inregistrarea traficului poate parea o chestiune  relativ simpla intrucat se afla la indemana oricui insa implicatiile juridice pot fi surprinzatoare si este bine sa se tinem seama de ele atunci cand dorim sa utilizam o asemenea tehnologie. In fapt, o multitudine de reglementari legale, intre care cele privind protectia datelor cu caracter personal sau dreptul proprietatii intelectuale pot avea incidenta in aceasta situatie.

Cateva consideratii generale privind protectia datelor cu caracter personal

Inregistrarea imaginilor in trafic reprezinta o prelucrare a datelor cu caracter personal. Reglementarea in acest domeniu are ca scop asigurarea dreptului la viata privata prin reglementarea prelucrarii datelor privind o persoana identificata sau identificabila (numele, datele de identificare, starea de sanatate, imaginea unei persoane sunt date cu caracter personal etc.). Imaginile pietonilor, ale altor participanti la trafic sau a numerelor de inmatriculare ale masinilor pot duce la identificarea unei persoane, deci reprezinta date cu caracter personal. Procesarea acestora este reglementata in principal de Legea nr. 677/2001 pentru protectia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal si libera circulatie a acestor date. Legislatia nu se aplica prelucrarilor de date cu caracter personal efectuate de persoane fizice exclusiv pentru uzul lor personal, daca datele in cauza nu sunt destinate a fi dezvaluite.

In acest context, este de mentionat ca Curtea de Justitie a Uniunii Europene a stabilit in Cauza C-212/13 Rynes vs. Urad ca derogarile si limitarile dreptului la viata privata trebuie sa fie efectuate in limitele strictului necesar. Curtea a decis in aceasta cauza ca instalarea si operarea unui sistem de supraveghere video de catre o persoana fizica pentru monitorizarea intrarii in curtea casei sale, o parte din spatiul public de trecere din fata casei, precum si intrarea in locuinta situata vizavi reprezinta o prelucrare de date ce excede uzului personal. Intrucat supravegherea din speta se extindea si la spatiul public, s-a considerat ca nu reprezinta o activitate exclusiv personala si domestica.

Decizia CJUE este destul de controversata intrucat pare sa indice ca orice filmare care nu este facuta in cadru privat/domestic nu poate beneficia de exceptia de la aplicabilitatea legislatiei privind datele cu caracter personal. Astfel, in lumina interpretarii CJUE, legislatia cu privire la protectia datelor cu caracter personal ar fi aplicabila si in cazul inregistrarii imaginilor folosind o camera de bord intrucat si acesta prelucrare presupune prelucarea de imagini dintr-un spatiu public.

Consimtamantul persoanei vizate

Autoritatea de Supraveghere a Prelucrarii Datelor cu Caracter Personal din Romania a emis in anul 2012 o decizie privind prelucrarea datelor cu caracter personal prin utilizarea mijloacelor de supraveghere video. Documentul reglementeaza in mod generic prelucrarea datelor incluse in inregistrari video.

Decizia prevede expres ca numerele de inmatriculare ale vehiculelor sunt date cu caracter personal. In acelasi timp este reluat principiul proportionalitatii prelucrarii raportata la scop, astfel incat inregistrarea video poate fi efectuata in scopul realizarii unor interese legitime, cu conditia sa nu se prejudicieze drepturile si libertatile fundamentale sau interesul persoanelor vizate (al persoanelor care sunt filmate).

Ca regula prelucrarea datelor se poate efectua numai cu consimtamantul expres si neechivoc al persoanei vizate. Evident  in cazul filmarii cu camera de bord, obtinerea unui asemenea consimtamant este practic imposibila datorita specificului prelucrarii de date. Legea prevede, insa, trei exceptii de la necesitatea obtinerii consimtamantului, respectiv (i) [prelucrarea] in vederea protejarii vietii, integritatii fizice sau sanatatii persoanei vizate ori a unei alte persoane amenintate sau (ii) cand [prelucrarea] este necesara in vederea realizarii unui interes legitim al operatorului sau al tertului caruia ii sunt dezvaluite datele, cu conditia ca acest interes sa nu prejudicieze interesul sau drepturile si libertatile fundamentale ale persoanei vizate si (iii) in cazul in care datele cu caracter personal sunt facute publice in mod manifest.

Este discutabil daca filmarea cu camera de bord se incadreaza in vreuna dintre exceptiile de la obligatia obtinerii consimtamantului persoanei vizate. Exceptia de la punctul i) de mai sus nu pare in principiu aplicabila in cazul filmarii cu camera de bord iar pentru incadrarea la exceptia de la punctul ii) de mai sus este necesara dovedirea unui interes legitim, care sa nu prejudicieze interesul sau drepturile si libertatile fundamentale ale persoanei vizate. Un potential interes legitim ar putea fi preconstiturea de probe in caz de accident rutier, acesta fiind de altfel motivul principal pentru care camerele de bord sunt utilizate. Intr-o interpretare extensiva, prelucrarea imaginilor surprinse in trafic s-ar putea incadra  si in cea de-a treia exceptie, daca consideram ca datele cu caracter personal astfel prelucrate sunt facute publice in mod manifest.
Informarea persoanei vizate
Ca regula, chiar in situatia in care consimtamantul persoanei vizate nu este necesar, este necesara informarea respectivei persoane cu privire la numeroase aspecte intre care identitatea persoanei care prelucreaza datele, faptul inregistrarii imaginilor si categoriile de destinatari ai acestora, drepturile persoanei vizate si modul de exercitare a acestora (spre exemplu dreptul de a cere stergerea datelor); datorita specificului procesarii de date, atat comunicarea acestor informatii cat si asigurarea mijloacelor de exercitare a drepturilor este practic dificil daca nu chiar imposibil de realizat in cazul prelucrarii datelor surprinse prin camere de bord.
 
Reglementarea specifica privind monitorizarea video prevede de asemenea ca este necesara semnalizarea inregistrarii printr-o pictograma care sa contina o imagine reprezentativa cu vizibilitate suficienta, la o distanta rezonabila de locul unde sunt amplasate camerele de supraveghere video.

Tot cu privire la prelucrarea datelor video exista dispozitii exprese referitoare la durata de stocare a datelor obtinute prin intermediul sistemului de supraveghere, respectiv o perioada de max. 30 de zile cu exceptia cazurilor prevazute de lege sau temeinic justificate. In consecinta, ca principiu, nu avem voie sa pastram imaginile filmate mai mult de 30 de zile.

Dreptul la propria imagine

Codul Civil reglementeaza dreptul la propria imagine in cadrul drepturilor personalitatii din sectiunea destinata respectului vietii private si demnitatii persoanei umane. Potrivit reglementarilor legale, orice persoana are dreptul de a se opune ca imaginea sa sa fie reprodusa, precum si dreptul de a autoriza utilizarea imaginii sale. Si legea 8/1996 privind dreptul de autor si drepturi conexe reglementeaza dreptul la imagine, in contextul utilizarii infatisarii unei persoane pentru realizarea de portrete. Prevederea este destinata, insa, protectiei impotriva unui anumit tip de utilizare a imaginii si, in opinia noastra, nu este incidenta daca persoana in cauza nu este vizata in mod particular in cadrul filmarii. 
Aplicarea dispozitiilor specifice dreptului civil si a dreptului proprietatii intelectuale depinde de modul in care este folosita camera si, intr-o anumita masura, de folosirea ulterioara a imaginilor surprinse.

Amplasarea si dimensiunea camerelor de bord

Alte aspecte legale care trebuie luate in considerare in momentul achizitionarii si instalarii unei camere de bord sunt prevederile specifice circulatiei rutiere. Astfel, este interzisa conducatorilor auto aplicarea pe parbriz de inscrisuri sau accesorii care restrang sau estompeaza vizibilitatea conducatorului ori a pasagerilor, atat in interior cat si in exterior. Dimensiunea si amplasarea camerelor de bord trebuie sa nu incomodeze conducatorul auto. Reglementarea este destul de vaga iar aplicarea ei este la latitudinea autoritatilor administrative.

Reglementari din alte state membre ale Uniunii Europene

In alte state din Uniunea Europeana utilizarea camerelor de bord a primit mai multa atentie si este mai clar si strict reglementata decat in tara noastra. In Austria utilizarea camerelor de bord a fost interzisa inca din anul 2012, iar incalcarea acestei interdictii poate aduce amenzi intre EURO 10,000 si 25,000. In mod similar, in Luxembourg conducatorii auto nu au voie sa utilizeze astfel de dispozitive. In alte state, ca de exemplu Franta, camerele sunt permise daca nu aduc atingere vizibilitatii sau daca nu il distrag pe conducatorul auto.

Cea mai interesanta reglementare vine, insa, din Belgia unde in anul 2014 autoritatea ce are in competenta reglementarea chestiunilor legate de viata privata a emis o reglementare specifica pentru aceasta chestiune. Astfel, autoritatea din Belgia face o distinctie intre folosirea camerelor (i) pentru scopuri recreationale (ii) pentru folosirea probelor in caz de accident (iii) pentru inregistrari in interioriul unui taxi. Pentru primul scop, reglementarea nu se aplica daca inregistrarea nu este publicata on-line si pusa la dispozitia altora. Pentru cel de-al doilea scop, este necesara informarea persoanei implicate in accident imediat dupa coliziune in legatura cu faptul ca este inregistrata, in situatia in care persoanele discuta dupa producerea accidentului. In plus, utilizatorul camerei va fi obligat sa notifice cu privire la acest lucru autoritatea de supraveghere din Belgia. In al treilea caz, camera este considerata a supraveghea un spatiu privat. Soferul trebuie sa informeze persoana vizata despre faptul ca este inregistrata si sa notifice autoritatea si pe seful politiei despre intentia de a utiliza dispozitivul de filmat.

Concluzie

Lipsa unei reglementari specifice pentru utilizarea camerelor de bord in Romania si aplicarea cadrului general de reglementare are ca efect conturarea unui regim juridic neclar si cateodata, dificil de respectat. In acest context ar fi de dorit ca si legiutorul roman sa adapteze legislatia actuala la realitatile utilizarii camerelor de bord pentru a trasa un regim juridic expres si dedicat acestui tip de activitate cu reguli clare si a caror respectare sa nu fie excesiv de oneroasa pentru utilizatori. In ce priveste protectia datelor cu caracter personal credem ca cerintele specifice ar trebui adaptate si in functie de modul de utilizare ulterioara a datelor prelucrate.

Un articol semnat de:
  • Marcu Florea (Associate)
  • Monica Stătescu (Senior Associate)
1. Decizia 52/2012 a presedintelui Autoritatii Nationale de Supraveghere a Prelucrarii Datelor cu Caracter Personal privind prelucrarea datelor cu caracter personal prin utilizarea mijloacelor de supraveghere video
2. Regulamentul din 4 octombrie 2006 de aplicare a OG 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice
3. New Dashcam Rules Around Europe – Rallye Austria Legends disponibil aici
4.  Belgian Privacy Commission's position on the use of dashcams disponibil aici



14556 de afisari


mda
adrian_rolland [utilizator], Miercuri, 17 mai 2017, 14:34
+38/42
Adica hai sa protejam infractorul, nu ??

Vezi animalu' ca loveste pietonul, fuge de la locul faptei DAR, singura dovada nu poate fi folosita ca nu i-ai cerut acceptul, sau ca are dreptul la viata privata, tu fiind obligat sa blurezi fata si numarul de inmatriculare....


Nice one!
dezinformare prin omisiune
IancuJianu [utilizator], Miercuri, 17 mai 2017, 14:46
+29/29
Probabil autorii acestiu articol obisnuiesc adesea sa incalce codul rutier, (si au fost facuti vedete fara voie) mai ales cind conduc masina "teticului" ce lucreaza prin preajma parlame4ntului si amintesc numai de tara ce restrictioneaza utilizarea camerelor auto, nu si de cele care permit asta.
Sa nu uitam ca in "mama Rusie" unde soferii sint doar putin mai slabi decit cei mioritici au reducere la asigurare daca folosesc camerele auto.
Iar la noi politistii de la biroul accidente auto rasufla usurati cind li se prezinta proba video NEPRELUCRATA, atunci cind soferii dau declaratii contradictorii, la volan aflindu-se multi analfabeti (la propriu dar si la figurat).
Vezi failtrafic.ro si trafictube.ro cu mii de exemple.
inca 18 comentarii comenteaza