1 € 4,5975 1 USD 3,8945duminic─â 22 oct 2017
Versiune
Mobile
Dosare Juridice - Taxe/TVA

Controalele anuntate de fisc: De ce se simt companiile amenintate. Posibile explicatii si cateva exemple din practica

de Vlad Boeriu Miercuri, 5 aprilie 2017, 10:19
- a A+
Imagine
Campania de controale anuntata repetat in ultima vreme de autoritatile fiscale si care ar urma sa inceapa in aprilie a fost perceputa ca o amenintare de mediul de afaceri desi mesajul contine simultan asigurari ca indrumarea va juca un rol important.



Intrebarea legitima este de ce s-ar teme companiile corecte si bune platnice. Un prim raspuns rezulta din statisticile oficiale care arata ca marea majoritate a companiilor verificate primesc decizii de impunere suplimentara dupa o inspectie fiscala. Cele mai recente date apar in raportul de performanta al ANAF pentru 2015: "ponderea impozitelor, taxelor si contributiilor pentru care s-a modificat baza de impunere in total impozite, taxe, contributii verificate la persoane juridice" reprezinta 79,6%.

Aceste date conduc la concluzii diferite. Fie autoritatile au o strategie de control foarte bine tintita si, in consecinta, ating zonele unde nedeclararea sau sub declararea impozitelor sunt practici curente, fie majoritatea contribuabililor se sustrag de la declararea corecta, fie inspectorii tind sa stabileasca obligatii in plus interpretand legislatia in avantajul bugetului.

Iar problemele in interpretarea legislatiei sunt frecvente. Exista situatii in care opinia Ministerului de Finante ca autoritate de reglementare in materie fiscala nu este aceeasi cu a ANAF ca institutie care pune in aplicare prevederile sau exista situatii in care doua echipe de inspectie fiscala trateaza in alt mod aceeasi speta.

Legislatie interpretabila, reticenta de a oferi indrumare - riscuri pentru companii


Tratamentele neunitare pot fi rezolvate prin indrumarea autoritatilor pentru ca este evident ca nicio legislatie din nici un stat nu poate fi atat de cuprinzatoare si de detaliata incat sa acopere toate cazurile practice. Insa, in timp ce alte tari ofera asistenta complexa contribuabililor, la noi o mare exista reticenta. Inca ne mai confruntam cu raspunsuri care citeaza strict prevederile legale, sunt incomplete sau chiar divergente. Un exemplu pe care l-am intalnit in practica vizeaza solutia fiscala individuala anticipata (SFIA). Acest instrument este furnizat de fisc contracost, este un act administrativ fiscal si ar trebui sa ajute contribuabilii sa aplice tratamentul fiscal corect pentru tranzactii viitoare.

Cazul la care ma refer este al unor parteneri implicati intr-o tranzactie. Atat cumparatorul cat si vanzatorul au solicitat SFIA, dar fiecare a primit alt raspuns. Prin urmare, au cerut sa li se explice care este varianta corecta legala pe care trebuie sa o aplice amandoi, fiind parti ale aceleasi tranzactii, dar nu au mai primit nici un raspuns desi il asteapta de peste un an. Aceasta abordare este de neinteles si genereaza blocaj in mediul de business.

Pornind de la exemplul de mai sus, este usor de imaginat ca in cadrul unei inspectii fiscale, se poate stabili o alta baza de impozitare cu obligatii de plata mai mari si accesoriile aferente. Este un risc pe care cei implicati nu au efectiv cum sa il previna.

Un alt exemplu intalnit in practica este tratamentul aplicat de inspectori in cazul taxarii inverse pentru achizitiile intracomunitare. Taxarea inversa face imposibil un prejudiciu la buget si, in consecinta, inspectorii nu ar avea niciun motiv sa anuleze dreptul de deducere al taxei. Totodata, din jurisprudenta Curtii de Justitie a Uniunii Europene (CJUE) rezulta ca dreptul de deducere a TVA poate fi refuzat doar atunci cand se aplica regimul normal de TVA. In cazul taxarii inverse se anuleaza atat TVA colectata, cat si deductibila, deci impactul este nul. Cu toate acestea, vedem controale la care inspectorii refuza dreptul de deducere mentionand TVA colectata si pun contribuabilii in situatia de a merge in contestatie si instanta.

Ariile unde lipseste indrumarea autoritatilor, cele mai expuse controalelor

Situatiile de acest fel nu sunt putine si trebuie sa observam ca tocmai acele arii in care autoritatile evita sa dea lamuriri sunt si cele mai expuse inspectiilor fiscale. Prin urmare, imi pun intrebarea daca reticenta sau refuzul de a da indrumare sunt sau nu intentionate. Este posibil sa fie vorba doar de o teama de raspundere pentru ca si inspectorii sunt, la randul lor, verificati de alte institutii, insa pentru mediul de afaceri repercusiunile sunt serioase.
Solutia ar fi ca toate raspunsurile, circularele si alte acte pe care le emit autoritatile sa fie disponibile public intr-o baza de date. Intr-un astfel de scenariu, toti contribuabilii ar avea acces la aceleasi informatii, iar practica s-ar unifica atat in randul lor, cat si al inspectorilor.

In climatul actual, insa, multi se indreapta impotriva deciziilor de impunere emise de inspectiile fiscale. De exemplu, in 2015, conform datelor disponibile oficial in raportul pe care l-am mentionat la inceputul articolului, au avut loc peste 61.000 de controale si inspectii fiscale atat la persoane juridice, cat si la persoane fizice. Sumele suplimentare stabilite au fost in valoare totala de 18,84 miliarde lei.

Anual, suma totala contestata de contribuabili este in jur de 10 miliarde lei

In acelasi timp, raportul citat mai arata ca pe parcursul anului 2015 au fost inregistrate peste 21.000 de dosare contestatii spre solutionare privind actele administrative fiscale. Suma totala din aceste dosare a fost de 9,78 miliarde lei.
Coroborand informatiile, putem estima - avand in vedere ca doar intr-o mica masura pot fi si contestatii pentru verificari din anul precedent - ca jumatate din suma stabilita in plus de controale (18,84 mld lei) a ajuns in contestatie.
In acest context, exista motive de scepticism in mediul de business fata de actiunile de control pe care le pregatesc autoritatile pentru aprilie. Este evident ca evaziunea nu este deloc neglijabila, dar nevoia de a colecta la buget a crescut in 2017 si trebuie acoperita pe termen scurt, in timp ce combaterea evaziunii reale implica eforturi de durata, iar bugetul nu are atata rabdare.
 
Prin urmare, raman doua mari probleme: reticenta organelor fiscale de a indruma contribuabilul chiar si atunci cand el se indreapta pro activ catre fisc, si presiunea ANAF de a colecta rapid bani la buget. Oare cele doua sunt legate? Sa ne asteptam la o perioada in care ANAF le va exploata la maxim? Daca da, o va face la un cost mare atat pentru mediul de afaceri, cat si pentru stat, pentru ca in multe din astfel de cazuri statul va cheltui in viitor (cu contestatii, instante, etc., dar mai ales cu returnarea unui procent mare din ceea ce va colecta acum la care se vor adauga si dobanzi).

Autor: Vlad Boeriu, Partener Deloitte Romania
7190 de afisari


Fara firme romanesti
Robert M [utilizator], Miercuri, 5 aprilie 2017, 10:52
+6/8
Firmele mici sunt periculoase pentru economia tarii pentru ca fac evaziune.
Sunt bune doar firmele mari care au consultanti si nu platesc nimic in mod legal.
Se stie ca firmele romanesti sunt nedorite de populatia cu drept de vot.
In realitate
Unromanoarecare [utilizator], Miercuri, 5 aprilie 2017, 14:08
+4/6
Cea mai mare parte din societatile care functioneaza in Romania sunt societati mici si mijlocii care reprezinta si principalii contribuabil la economia tarii . Este normal ca marii contribuabil sa se apere cu o echipa de juristi , contabili si avocati mai ales pentru ca isi permit , economic vorbind , apoi acestia nu lasa nimic la voia intamplarii sunt foarte organizati si rar gasesc inspectorii ANAF ceva in neregula mai ales ca e si foarte multa munca majoritatea fug de ei . Un control la un mare contribuabil dureaza si cate 2 saptamani pe cand un IMM si cateva ore .
Problema este in acest moment ca fiecare inspector ANAF are in acest moment , un "target" de 40 mld lei / an de adus la buget din "alte surse" . Daca nu isi face planul lunar este detasat ( pedepsit) in provincie si penalizat la evaluarile lunare . Inspectorii se duc in acest moment acolo unde stii ca pot aplica masuri de impunere , indiferent daca abuzive , tocmai pentru ca trebuie sa isi faca planul . Luna trecuta au fost avocatii, notarii si liberii profesionisti - explicatia : acolo mai sunt bani de dat si suplimentar .
Anul asta au fost impuse si niste conditii , degeaba aduc sume "pe hartie" daca acestea nu se si colecteaza , firmele nu au de unde plati , atunci schimba strategia , se duc tocmai la firmele bune platitoare si fara intarzieri . Se spune ca se face "analiza de risc" dar de fapt ii putem spune "mirositul banilor" .
Deci stimati contribuabil privati , daca vreti sa fiti lasati in pace de ANAF , incercati sa aveti ceva intarzieri si nu mai fiti asa corect :)
inca 2 comentarii comenteaza