Verificarile efectuate de expertii Curtii de Conturi in legatura cu rectificarile bugetare din 2016 au avut ca rezultat 20 de dosare, toate documentele fiind analizate in prezent in comisia constituita la nivelul Parlamentului, a declarat, vineri seara, la TVR, presedintele institutiei, Nicolae Vacaroiu.

Acesta a subliniat ca nu au fost gasite fraude, in sensul ca banii "s-au bagat in buzunar".

"Din punct de vedere al Curtii de Conturi s-a clarificat tot. Sunt peste 20 de dosare. Noi nu lucram la intamplare. Avem specialisti buni, auditori cu o pregatire deosebita. 20 de dosare sunt rezultatul verificarilor facute. Am primit sarcina sa facem verificari pe ordonatorii principali de credite, pe ministere. Analiza este mult mai ampla. Constatarile noastre au scos in evidenta, spre exemplu, faptul ca prin rectificarile acestea s-au luat in calcul o serie de prognoze optimiste in ceea ce priveste exercitiul bugetar 2016 si, pe baza acestora, la final de an, s-au tras niste polite, in sensul ca surse financiare suplimentare de circa 12-13 miliarde lei au fost date in teritoriu pentru a realiza o serie de obiective si sarcini. Problema este rezultatul final, in sensul ca fata de un deficit bugetar, sa spunem, la sfarsitul lui noiembrie, de 0,8% din PIB, datorita sumelor date, de regula la sfarsitul lui noiembrie-decembrie, deficitul s-a dus la 1,6% din PIB", a explicat Vacaroiu, potrivit Agerpres.

Potrivit acestuia, problema este daca aceste sume date in teritoriu au fost folosite eficient.

"Problema care se pune apropo de aceste verificari, care continua, este daca sumele date in teritoriu, fie la unitati administrativ teritoriale, fie la ministere, au avut eficienta, au fost cu adevarat in scop. Noi verificam rezultatele din punct de vedere al eficientei, economicitatii si eficacitatii. Aceste analize s-au facut pe fiecare minister si au fost transmise. Ne-am indeplinit obligatia", a spus presedintele Curtii de Conturi.

El a precizat ca, in prezent, Comisia constituita la nivelul Parlamentului analizeaza toate documentele Curtii si face si propria ancheta si probabil n-au ajuns la concluzia finala.

"A fost o analiza macroeconomica. Pot sa va spun ca n-am gasit fraude: s-au bagat bani in buzunar. Sumele respective puteau fi date pentru a termina o serie de obiective, pentru a acoperi creante, obligatii, datorii etc. Sunt multe lucruri de analizat", a mai spus Nicolae Vacaroiu.

Rectificarile bugetare operate in anul 2016 a fi trebuit sa fie negative, nu pozitive, avand in vedere situatia veniturilor realizate la momentele aprobarii acestora, reiese din raportul Curtii de Conturi elaborat in urma controlului legalitatii fundamentarii, avizarii si aprobarii legii bugetului de stat pe 2016 si a actelor normative de rectificare bugetara si publicat pe site-ul institutiei.

'Situatia veniturilor realizate la momentele aprobarii actelor normative de rectificare a legii bugetului de stat pe anul 2016, apreciem ca ar fi trebuit sa impuna mai degraba o rectificare negativa atat a veniturilor totale ale Bugetului General Consolidat (BGC), cat si a cheltuielilor totale', se arata in raportul citat.

Potrivit documentului, fundamentarea veniturilor bugetului general consolidat in cazul celor doua rectificari bugetare a fost realizata intr-o maniera accentuat de optimista, desi gradul de realizare a veniturilor bugetare la momentul elaborarii acestor acte normative inregistra valori cu circa 5% mai mici decat nivelul programat (veniturile nerealizate la BGC de 4,7 miliarde lei, respectiv de 9,5 miliarde de lei).

'Cu toate acestea, a fost promovata o rectificare pozitiva in cazul OG nr. 14/2016, veniturile estimate la BGC fiind majorate cu inca 4,2 miliarde de lei, iar prin cea de-a doua rectificare bugetara, din luna noiembrie 2016, nivelul prognozat al veniturilor bugetare a fi incasat la 31.12.2016 a fost majorat cu 0,34 miliarde de lei. Din analiza executiei veniturilor bugetului general consolidat, se poate lesne observa faptul ca estimarea initiala a veniturilor BGC, avuta in vedere la elaborarea legii bugetului de stat pe anul 2016 a inregistrat un grad de acuratete mai ridicat decat cel corespunzator celor doua rectificari bugetare', se mentioneaza in document.

Mai mult, sustine Curtea de Conturi, veniturile bugetului general consolidat au coborat la 29,49% din PIB in 2016, de la 34,9% din PIB in 2015, si mult sub media UE, de 44-45% din PIB.

In acelasi timp, in raport se mentioneaza ca fundamentarea cheltuielilor bugetului general consolidat a fost realizata, de asemenea, 'intr-o maniera optimista', volumul acestora fiind majorat cu 4,2 miliarde de lei in cazul primei rectificari bugetare, si respectiv cu 0,29 miliarde de lei in cazul celei de-a doua rectificari.

'Gradul de realizare a cheltuielilor raportat la prevederile definitive (dupa cele doua rectificari) a fost unul redus, de 94,46%, iar gradul de realizare a cheltuielilor raportat la prevederile initiale a fost de 96,03%. Programarea initiala avuta in vedere la capitolul cheltuieli bugetare este mult mai aproape de realitate fata de programarea operata cu ocazia rectificarilor bugetare, desi la momentul elaborarii celor doua acte normative de rectificare existau suficiente informatii referitoare la executia bugetara la 30.06.2016, respectiv 30.09.2016, care indicau un nivel redus al executiei bugetare, astfel incat sa fie luata in considerare o rectificare negativa a cheltuielilor bugetare', mai arata Curtea de Conturi in raportul citat.

Mai mult, institutia considera ca prin promovarea celor doua rectificari nu s-a obtinut cresterea acuratetei prognozei veniturilor totale ale BGC, in fapt inregistrandu-se o scadere a gradului de realizare a programului de venituri (nivel de realizare de 96,8% fata de programul initial, 95,1% fata de prima rectificare si 94,9% fata de veniturile prognozate la cea de-a doua rectificare).

'Aceasta estimare eronata a veniturilor bugetului general consolidat este dificil de justificat din punct de vedere al unor criterii obiective, intrucat la momentul elaborarii celor doua ordonante de rectificare, veniturile efectiv incasate la acest buget inregistrau nerealizari semnificative fata de nivelul programat", se arata in raport.

Obiectivul de mentinere a deficitului BGC sub limita de 3% din PIB, in contextul realizarii la un nivel inferior a veniturilor bugetare, a impus renuntarea la efectuarea unor cheltuieli bugetare, in special cele alocate pentru investitii, se mai arata in raportul citat.