1 € 4,6332 1 USD 3,9274luni 11 dec 2017
Versiune
Mobile
Dosare Juridice - Drept penal al afacerilor

Big brother-ul financiar si prevenirea imprevizibilului

Vineri, 17 martie 2017, 10:35
- a A+
Imagine
Oficiul National de Prevenire si Combatere a Spalarii Banilor (O.N.P.C.S.B.) este Unitatea de Informatii Financiare a Romaniei si are ca obiect de activitate prevenirea si combaterea spalarii banilor si a finantarii terorismului, scop in care primeste, analizeaza si prelucreaza informatii. Atunci cand constata existenta unor indicii temeinice de spalare a banilor sau de finantare a actelor de terorism, sesizeaza Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie sau Serviciul Roman de Informatii, dupa caz.



Potrivit prevederilor Legii nr. 656/2002, O.N.P.C.S.B. functioneaza ca organ de specialitate cu personalitate juridica in subordinea Guvernului inca din anul 1999 si este coordonat de prim-ministru.

Confidentialitate garantata


Institutiile de credit si cele financiare, precum si sucursalele din Romania ale institutiilor straine, administratorii fondurilor de pensii private, auditorii care acorda consultanta fiscala sau contabila, asociatiile si fundatiile s.a.m.d. au anumite obligatii de raportare catre O.N.P.C.S.B.

Astfel,  conform legii, trebuie sa raporteze efectuarea operatiunilor cu sume in numerar, in lei sau in valuta sau transferuri externe, a caror limita minima reprezinta echivalentul in lei a 15.000 euro, indiferent daca tranzactia se realizeaza prin una sau mai multe operatiuni ce par a avea o legatura intre ele.

Legea prevede, in mod expres, faptul ca aceste informatii sunt prelucrate si utilizate in cadrul O.N.P.C.S.B. in regim de confidentialitate, iar secretul profesional si bancar la care sunt tinute persoanele ce au obligatia de raportare nu sunt opozabile oficiului.

Obligatii sau posibile solutii?

In mod evident, monitorizarea operatiunilor financiare are ca scop unic prevenirea si combaterea anumitor fapte ilicite, motiv pentru care persoanelor carora le revine obligatia de raportare le revine si obligatia de diligenta, care se traduce in masuri de cunoastere a partenerilor de afaceri.

Avand in vedere faptul ca orice societate comerciala se expune riscului de a fi atrasa, fara voie, intr-o ”suveica evazionista” sau intr-un ”mecanism complex de spalare a banilor”, nu din cauza comportamentului sau fiscal, ci din cauza comportamentului fiscal neadecvat al partenerilor de afaceri sau al unor terte persoane implicate in lantul comercial, aceste activitati de diligenta constituie, in fapt, masuri de preventie.

Pentru a putea preveni anumite situatii generate de sesizarea organelor de urmarire penala, orice entitate de buna-credinta trebuie sa ajunga sa isi cunoasca noii parteneri de afaceri sau chiar pe cei cu care are relatii de afaceri traditionale.

In acest sens, parte din obligatiile ce revin entitatilor raportoare sau adaptarea acestor obligatii la obiectul de activitate al fiecarei entitati in parte, pot constitui masuri eficiente de preventie sub forma unor proceduri interne de risk management.

Aceste proceduri de preventie se refera la (i) identificarea clientului si verificarea identitatii acestuia pe baza de documente; (ii) verificarea reputatiei clientului pe baza informatiilor obtinute din surse publice; (iii) identificarea, daca este cazul si este posibil, a beneficiarului real si verificarea identitatii acestuia, astfel incat informatiile obtinute sa permita inclusiv intelegerea structurii de proprietate si de control a clientului entitate juridica; (iv) verificarea reputatiei beneficiarului real sau a celor ce constituie structura de proprietate a clientului entitate juridica; (v) verificarea, pe baza informatiilor existente in spatiul public, a sursei veniturilor si sursa fondurilor implicate in relatia de afaceri; si (vi) evitarea relatiilor comerciale care pot favoriza anonimatul.

In loc de concluzii

Sintagma ”etica morala ar trebui sa primeze eticii profesionale” poate avea o relevanta deosebita in cadrul unor eventuale cercetari efectuate de organele judiciare, iar in situatia in care etica profesionala este dublata de cea morala, se poate afirma ca preventia si-a atins scopul, iar combaterea a ramas fara obiect.

Mircea TEIS, Avocat senior de drept penal in cadrul Ț uca Zbârcea & Asocia ții
2562 de afisari


Niciun comentariu
comenteaza