1 € 4,5575 1 USD 4,1912joi 30 mar 2017
Versiune
Mobile
Dosare juridice

Raspunderea penala a persoanei juridice nu descurajeaza coruptia

Joi, 17 noiembrie 2016, 10:42
- a A+
Imagine
Putine tari din lume se pot lauda cu un procuror sef care sa puna sub acuzare peste 1.250 de oficiali numai la finalul anului 2015, pentru infractiuni de coruptie medie si mare. Romania este una dintre acele putine tari. Aici, Directia Nationala Anticoruptie (DNA) a reusit aceasta performanta anul trecut. Declarand razboi coruptiei, procurorul sef este hotarat sa opreasca definitiv infractiunile economice si politice.


Cu toate acestea, unele din instrumentele folosite de DNA sunt prea putin potrivite scopului urmarit. Cadrul legal folosit in prezent in chestiuni de raspundere penala a persoanei juridice consta in norme juridice definite in termeni generali - poate mult prea generali. Aceste norme nu pot combate problema in mod eficient. 

Ce este DNA?

In Romania, DNA este ceea ce numim o o organizatie juridica, cu misiunea de a combate coruptia la nivel mediu si inalt. DNA este un parchet specializat in combaterea coruptiei stabilita dupa modelul adoptat si de alte state europene, precum Spania, Norvegia, Belgia si Croatia.

O infractiune intra in competenta DNA daca respecta urmatoarele criterii: (i) valoarea mitei sau a beneficiului nemeritat depaseste 10.000 euro, (ii) prejudiciul depaseste 200.000 euro sau (iii) infractiunile sunt comise de persoane care ocupa functii importante, indiferent de sumele implicate.

In prezentarea Raportului de Activitate pe 2015 al DNA, procurorul sef al institutiei, doamna Laura Codruta Kovesi, a declarat ca DNA are in prezent peste 7.100 cazuri de coruptie in investigatie. Numarul este doua ori mai mare decat volumul care poate fi gestionat de acest departament pe parcursul unui intreg an.

Asemenea cifre, cele mai mari inregistrate vreodata pe teritoriul Romaniei, nu au trecut neobservate. Rezultatele raportului au inaltat profilul Romaniei dincolo de granite, atat in sens pozitiv cat si in sens negativ.

Initiativa doamnei Kovesi a facut inconjurul lumii, iar liderul DNA a primit din Franta medalia Legiunea de Onoare (mai 2016) si din Suedia medalia Ordinul "Steaua Polara" in rang de Comandor (noiembrie 2016). Aprecierea internationala reflecta rolul activ jucat de doamna Kovesi in combaterea coruptiei atat printre alesii locali, cat si in comunitatea de afaceri.

Mai mult, la inceputul anului 2016, Romania a primit evaluari pozitive din partea Comisiei Europene, care s-a declarat impresionata de eforturile depuse in lupta impotriva coruptiei.   O parte din ce in ce mai importanta in activitatea DNA este raspunderea penala a persoanelor juridice.

Ce este raspunderea penala a persoanelor juridice in legislatia romaneasca?

Nu cu mult timp in urma, mai precis in anul 2006, notiunea de raspundere penala a persoanelor juridice a fost reglementata pentru prima data in cuprinsul Codului penal de la acea data. Conceptul a fost introdus ca instrument universal de utilizat in combaterea infractiunilor, la dispozitia procurorului. 

La o analiza a acestor prevederi legale, se observa insa faptul ca acele conditii in care persoana juridica raspunde penal sunt definite in termeni foarte largi, care lasa loc de abuzuri si interpretari subiective ale legii.

Astfel, potrivit legislatiei locale, o persoana juridica raspunde penal daca este indeplinita oricare din urmatoarele conditii:
  • (i)  Fapta este comisa de o persoana fizica in timpul realizarii obiectului de activitate al persoanei juridice;
  • (ii)  Fapta este comisa de o persoana fizica in interesul persoanei juridice;
  • (iii) Fapta este comisa de o persoana fizica actionand in numele persoanei juridice.
Date fiind aceste conditii vag definite, apar semne de intrebare legate de maniera in care se poarta propriu-zis lupta impotriva coruptiei.

Cu toate acestea, este necesara o anumita maturitate a conceptului juridic, iar aceasta maturitate nu poate fi obtinuta decat printr-o reforma judiciara viguroasa. O reglementare insuficienta poate lasa loc unor abuzuri care sa pericliteze una dintre functiile normelor, si anume descurajarea criminalitatii.

Cum ataca altii problema: Statele Unite si FCPA

Nu e necesar, insa, ca Romania sa reinventeze roata, sacrificand sistemul juridic. O privire catre alte jurisdictii mai evoluate din acest punct de vedere, si catre maniera in care ele lupta impotriva coruptiei, ne-ar putea oferi recomandari foarte bune.

De exemplu, Statele Unite ale Americii au implementat raspunderea penala a persoanelor juridice inca din anul 1977, in cadrul a ceea ce se numeste Foreign Corrupt Practices Act (FCPA). Prevederile anticoruptie din FCPA se refera la orice persoana care are o anumita legatura cu Statele Unite ale Americii si desfasoara activitati de coruptie, precum si la persoane juridice straine active pe piata de capital din Statele Unite ale Americii.

Normele se refera la orice activitate a societatilor comerciale americane, companiilor straine active pe piata de capital americana, cetateni americani, cetateni sau rezidenti care actioneaza in sustinerea unor practici corupte, indiferent daca sunt sau nu prezenti fizic in Statele Unite ale Americii.

Cum se urmareste respectarea FCPA?

Respectarea FCPA este urmarita de Securities and Exchange Commission (SEC) si Department of Justice (DOJ), care, intr-o anumita masura, pot fi considerate a fi echivalente Autoritatii de Supraveghere Financiara (ASF) si, respectiv, Ministerului Justitiei (MJ) in Romania.

Niciun instrument financiar legat de societatile nelistate nu poate fi tranzactionat decat pe piete supravegheate de SEC. Aceasta institutie are menirea de a aplica sanctiuni asupra emitentilor, angajatilor acestora si agentilor. Natura acestei raspunderi este un mix intre raspundere contraventionala si raspundere civila delictuala.

Pe de alta parte, DOJ aplica legea penala, cu competente asupra emitentilor, companiilor domestice si persoanelor fizice.

Respectarea legii este urmarita cu scopul de a trage la raspundere in primul rand persoanele juridice pentru practici corupte, in timp ce persoanele fizice sunt vizate de obicei atunci cand sunt implicate in infractiuni economice de anvergura.

Corporatii versus indivizi

Ideea de a include persoane fizice in urmarirea respectarii legii a aparut in urma cu aproximativ 20 de ani. Mai multi Procurori Generali Adjuncti (Holder in 1999, Thompson in 2003, McNulty si Filip in 2006) au publicat memorandumuri in care au pus accentul pe nevoia de a prioritiza tragerea la raspundere a persoanelor fizice. Cifrele arata ca un numar semnificativ de persoane fizice au fost puse sub acuzare si condamnate incepand cu anul 2000, comparativ cu perioadele anterioare.

Cu toate acestea, pana in prezent, SEC si DOJ si-au mentinut atentia asupra persoanelor juridice, impunand amenzi in valoare cel putin 8 miliarde de dolari in ultimii ani, pentru practici de coruptie, dupa cum urmeaza.
 
Imagine


Recent, insa, tendinta de a ancheta persoanele fizice s-a accentuat. Dezbaterea a avut ca punct de reper un raport, cunoscut ca Yates Memo, publicat in 9 septembrie 2015 de catre Procurorul General Adjunct Sally Quillian Yates. Documentul anunta oficial initiativa DOJ de a trage la raspundere persoanele fizice pentru practici corupte. Ce subliniaza Yates Memo este faptul ca indiferent de dimensiune sau intindere la nivel international, nicio companie nu incalca legea si nu se afla per se deasupra legii. Corporatiile nu fac nimic pe cont propriu. Oamenii fac aceste lucruri.
 
Ca atare, persoanele fizice din spatele corporatiilor, de obicei la nivel de management, ar trebui considerate responsabile pentru actiunile intreprinse de catre compania in numele careia actioneaza ilicit. In trecut, in toate cazurile in care o companie era gasita vinovata de o infractiune economica, Guvernul impunea amenzi. Din moment ce compania beneficiase de rezultatele actiunilor ilegale, compania era cea care trebuia sa plateasca. Parea un punct de vedere logic.

Cu toate acestea, rationamentul este defectuos in opinia autorului Yates Memo. Din perspectiva companiei, aceste amenzi sunt tratate drept costuri operative si reprezinta un pret modic atunci cand platitorii sunt marile corporatii. Amenzile nu au niciun rol de descurajare atata timp cat autoritatile nu reusesc sa ´┐»ridice miza´┐». Un element care ar trebui adaugat in ecuatie pentru a puncta efectul de combatere a coruptiei vizeaza riscul de a fi prins, iar acest risc ar trebui sa fie mai mare decat profitul obtinut ca urmare a activitatii ilegale intreprinse.

Inchiderea dosarului penal ca urmare a neatragerii urmaririi penale ca pentru cooperarea cu autoritatile publice este conditionata de identificarea si furnizarea de informatii concrete legate de persoanele fizice responsabile. Daca persoana juridica poate primi o pedeapsa redusa in schimbul cooperarii depline pe parcursul anchetei, mesajul exprimat cu putere de Yates Memo este faptul ca persoanele fizice vor fi urmarite indiferent de decizia luata cu privire la raspunderea penala a companiei.

Romania - contrastul strident

Cu toate acestea, in ciuda unei paradigme clare, Romania pare dispusa sa mearga impotriva curentului din anumite puncte de vedere. Aici, anul 2006 a adus reglementarea infractionalitatii economice, dar accentul a fost pus pe activitatea persoanei juridice in sine. Ca atare, sistemul juridic a orientat toate armele catre persoanele juridice si a crescut puternic numarul de dosare penale trimise in judecata.

De la momentul intrarii in vigoare a noilor legi, datele din raportul de activitate al Ministerului Public arata o tendinta ingrijoratoare in activitatea Procurorului General. Asa cum se vede clar in tabelul de mai jos, numarul de companii puse sub acuzare pentru fapte penale s-a dublat de la an la an, iar in unele cazuri cresterea a fost mai puternica de atat.
Imagine

In timp se va vedea cum predispozitia sistemului juridic romanesc, de a combate coruptia prin punerea sub acuzare a companiilor, nu are aproape nicio valoare de descurajare a acestor practici. Legislatia ar trebui modificata in sensul in care, atunci cand legatura dintre infractiunea comisa de o persoana fizica si obiectul de activitate al companiei nu exista sau nu este sufficient de puternica, sa nu poata fi vorba de o raspundere a persoanei juridice. Altfel, efectul principal (si de nedorit) al actualei abordari va fi acela ca societatea va investi resurse in a se apara, in loc sa faca business.
6332 de afisari




Punct de vedere contrar
turms [utilizator], Joi, 17 noiembrie 2016, 11:07
+5/5
Buna ziua, imi cer scuze, dar articolul este jenant. Institutia raspunderii penale a persoanei juridice este prevazuta de mult timp de conventii si standardele internationale - Conventia UNTOC, UNCAC etc. Faptul ca anumite companii sunt implicate mai mult sau mai putin in comiterea unor infractiuni nu poate determina o reactie mai putin ferma a sistemului judiciar. Sigur, inteleg ca avocatii isi apara "clientii" sau potentialii clienti inclusiv prin articole ca acesta. Poate au uitat ca in sistemul RO principala pedeapsa aplicabila pers juridice este amenda, ca inteleg ca militeaza pentru acest tip de pedeapsa. Argumentele invocate sunt efectiv puerile, iar afirmatia ca sunteti ingrijorati de activitatea Procurorului General arata doar ca sunteti ingrijorati pentru cei care va platesc, implicati in diverse combinatii si scheme de evaziune fiscala, coruptie etc. V-ati facut de rusine cu acest articol. Va sugerez respectuos sa ramaneti la dreptul concurentei la care pretindeti ca va pricepeti. PLUS ca mintiti flagrant, daca studiati raportul de activitate al MP in anul 2015, rezulta ca doar 319 persoane juridice au fost trimise in judecata SI NU 2073. RUSINE!!!
FALS
OvidiuTudor [anonim], Joi, 17 noiembrie 2016, 11:12
+4/4
Falsitatea demonstratiilor din articol pornesc de la confuzia voita intre data punerii sub acuzare si data producerii faptelor.

Pentru a vedea daca lupta impotriva escrocilor are efect trebuie urmarita dinamica COMITERII faptelor noi.

Restul e gargara.
inca 6 comentarii comenteaza