1 € 4,5867 1 USD 3,9006miercuri 23 aug 2017
Versiune
Mobile
​Dosare Juridice

Ce efecte mai poate produce Legea darii in plata ca urmare a Deciziei Curtii Constitutionale nr. 623 din 25 octombrie 2016?

de Mihnea Sararu si Alina Ciocoiu Miercuri, 2 noiembrie 2016, 12:47
- a A+
Imagine
Prin decizia pronuntata saptamana trecuta, Curtea Constitutionala a incercat sa atinga o solutie prin care sa impace atat sustinatorii, cat si contestatarii Legii darii in plata. In ceea ce priveste unele dintre cele mai importante prevederi ale legii, Curtea a admis ca exista vicii de neconstitutionalitate, insa, prin comunicatele sale de presa, a indicat o solutie de salvgardare a acesteia: obligatia instantelor de drept comun de a analiza o conditie suplimentara (neprevazuta de lege) pentru a putea aproba darea in plata.


Potrivit practicii recente a Curtii Constitutionale, textele legale cu privire la care se identifica orice vicii de neconstitutionalitate (chiar vicii aproape identice cu cele constatate privind dispozitiile esentiale ale Legii darii in plata) isi vor inceta efectele daca Parlamentul sau Guvernul nu intervine in 45 de zile pentru a le pune in acord cu Constitutia. Ramane sa asteptam motivarea finala a Curtii Constitutionale pentru a vedea daca aceasta va alege sa nu tina cont de propria practica pentru a salva Legea darii in plata sau, din contra, isi va confirma practica anterioara si va pune legiuitorul intr-o cursa contracronometru pentru modificarea textelor legale ce reglementeaza conditiile in care se poate face darea in plata.

Din chiar primele solutii pronuntate asupra numeroaselor critici de neconstitutionalitate ridicate fata de Legea darii in plata, Curtea Constitutionala a lasat sa se inteleaga ca resimte presiunea sarcinii dificile de a imparti dreptatea intre doua tabere la fel de vocale.

Cu ocazia rezolvarii a numai patru exceptii, Curtea a pronuntat deja toate tipurile de decizii pe care le are in "repertoriu": a respins ca neintemeiata o exceptie de neconstitutionalitate ce viza, practic, esenta legii; a respins ca inadmisibila alta exceptie (cu efecte diferite fata de respingerea ca neintemeiata); a admis o a treia exceptie si a constatat ca anumite prevederi din lege sunt neconstitutionale; si, in fine, a mai admis o exceptie de neconstitutionalitate, constatand insa ca prevederile vizate de critica respectiva sunt constitutionale (doar) intr-o anumita situatie.

Pozitionarea de principiu a instantei constitutionale fata de Legea darii in plata este cel mai bine reflectata de ultima solutie mentionata mai sus, prin care Curtea a admis critica bancilor, insa cu toate acestea a decis ca prevederile ¬sunt constitutionale in masura in care¬ instantele vor face ceea ce le va recomanda Curtea.

Reactia inerenta de nedumerire din partea opiniei publice a facut Curtea sa emita, in decurs de numai 24 de ore, doua comunicate de presa (pe 25 si 26 octombrie) prin care si-a explicat solutiile, cu mentiunea ca motivarea finala urmeaza a fi prezentata ulterior, prin publicare in Monitorul Oficial.

Nu este insa nevoie de o analiza sofisticata de drept pentru a intelege mesajul pe care Curtea Constitutionala il transmite: Legea darii in plata ramane in picioare, insa si bancile vor avea victoriile lor prin eliminarea anumitor efecte ale legii. Judecata pare a izvori dintr-o filosofie potrivit careia toata lumea are partea sa de dreptate si, prin urmare, toata lumea trebuie sa primeasca ceva.

Fara a pretinde posibilitatea de a efectua o analiza precisa in lipsa motivarii finale a Deciziei nr. 623/25 octombrie 2016, ultima solutie mentionata mai sus merita cateva observatii inca de la acest moment, pentru ca efectele sale pot fi mai importante decat lasa comunicatul instantei constitutionale sa se intrevada.

Prin solutia de mijloc la care a ajuns, Curtea confirma ca exista probleme de constitutionalitate cu privire la textele esentiale ale Legii nr. 77/2016 (ce privesc conditiile in care consumatorii isi pot stinge integral datoria prin darea in plata a imobilelor cu care au garantat creditul), insa ofera o solutie pentru compatibilizarea lor cu Constitutia.

Mai exact, al doilea comunicat de presa emis de Curte lasa sa se inteleaga ca, drept urmare a deciziei sale, prevederile fata de care s-au constatat probleme de constitutionalitate vor continua sa produca efecte, insa "instantele judecatoresti vor face aplicarea impreviziunii [...] cu precizarile aduse de Curtea Constitutionala in considerentele deciziei ce va fi publicata in Monitorul Oficial".

Desi nu putem contesta ingeniozitatea solutiei, trebuie insa sa observam ca este contrara practicii constante si foarte recente a insasi Curtii Constitutionale. Potrivit acesteia, toate prevederile legale fata de care Curtea constata vicii de constitutionalitate isi vor suspenda, iar ulterior inceta efectele daca Parlamentul sau Guvernul nu le compatibilizeaza cu Constitutia in termen de 45 de zile de la publicarea deciziei in Monitorul Oficial (conform art. 147 alin. 1 din Constitutia Romaniei ).

Pentru a da un exemplu, prin Decizia nr. 774/2015 , Curtea a constatat ca anumite prevederi legale "sunt constitutionale numai in masura in care" li se da o anumita interpretare (la fel ca in cazul Legii darii in plata), dar a stabilit ca, si in acest caz, legiuitorul are obligatia sa puna in acord respectivele prevederi legale cu principiile Constitutiei, iar daca nu o va face in termenul de 45 de zile, textele isi vor inceta efectele (fiind totodata suspendate pe durata celor 45 de zile). Curtea Constitutionala a exprimat aceeasi optica si prin Deciziile nr. 558/2014 si 169/201 6.

Aceasta interpretare a efectelor deciziilor Curtii Constitutionale este sustinuta de art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 care guverneaza activitatea acestei instante, potrivit carora "Curtea Constitutionala se pronunta numai asupra constitutionalitatii actelor cu privire la care a fost sesizata, fara a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului".

Or, din comunicatele de presa privind Decizia nr. 623/26 octombrie 2016 reiese contrariul principiilor de mai sus, respectiv ca anumite prevederi ale Legii darii in plata cu privire la care s-au constatat vicii de neconstitutionalitate vor continua sa produca efecte, fiind insa completate cu o conditie suplimentara (neprevazuta de lege, dar adaugata de Curtea Constitutionala) pe care instantele vor trebui sa o verifice pentru a aproba darea in plata.
 
Bineinteles, comunicatele de presa ale Curtii nu sunt obligatorii, asa ca va trebui sa asteptam motivarea care se va publica in Monitorul Oficial pentru a vedea consecinta exacta a deciziei de saptamana trecuta. Motivarea este de interes si pentru alte clarificari pe care le asteptam, precum contractele de credit fata de care se vor aplica instructiunile Curtii Constitutionale (de ex., doar fata de cele incheiate sub imperiul fostului Cod civil sau si fata de cele incheiate sub regimul noului Cod).

Daca explicatiile din comunicatul de presa vor fi mentinute, inseamna ca  - pentru a salvgarda Legea darii in plata  - Curtea a lasat deoparte tocmai principiile pe care le repeta des in ultima perioada cu scopul de a sublinia intinderea puterii sale in raport cu Parlamentul, anume principiile de care depind situatiile in care acesta din urma este obligat sa intervina - la instructiunea Curtii - pentru compatibilizarea legilor cu Constitutia.

Daca insa motivarea finala a Deciziei nr. 623/26 octombrie 2016 se va indeparta de concluziile care reies din comunicatul de presa de saptamana trecuta si va fi in schimb in linie cu practica existenta in prezent, cele mai importante prevederi din Legea darii in plata isi vor suspenda efectele, iar Parlamentul va avea o misiune contracronometru de a le modifica in conformitate cu decizia instantei constitutionale. Rareori termenul de 45 de zile este respectat, iar contextul alegerilor aduce provocari suplimentare.

Nu trebuie insa exclusa nici situatia in care motivarea Curtii Constitutionale nu va oferi o explicatie clara cu privire la efectele concrete ale deciziei sale, situatie in care disputa judiciara dintre aparatorii Legii darii in plata si banci va continua fie in fata instantelor de drept comun (pentru interpretarea deciziei Curtii Constitutionale), fie prin noi sesizari ale Curtii Constitutionale (pentru a se clarifica daca textele legale in discutie mai sunt sau nu in vigoare).


  • Articol scris de Mihnea Sararu si Alina Ciocoiu - PeliFilip
17750 de afisari


O lege idioata
Ochii_pe_voi [utilizator], Miercuri, 2 noiembrie 2016, 13:07
+8/22
O lege idioata nu poate produce decât efecte pe măsură. Lege făcută de INCOMPTENTII si NULITATILE din parlament (mafii rosii si de alte culori). PARLAMENTUL ROMANIEI = RUSINEA ROMANIEI. IMPOSTORI si HOTI!
Legea e inutila
Zentrix [utilizator], Miercuri, 2 noiembrie 2016, 15:55
+5/7
Sa asteptam decizia CCR-ului, insa, in forma in care impreviziunea se aplica si contractelor de credit incheiate sub vechiul Cod Civil, legea devine inutila.
Darea in plata se va transforma intr-un proces costisitor si de lunga durata cu sanse reduse de succes pentru exact pentru marea majoritate a celor care isi puneau sperante in ea. Faptul ca te tarai de la un salariu la altul pentru a achita o rata aberanta - in acceptiunea teoriei impreviziunii nu inseamna ca "nu mai poti plati", caz in care debitorul nu este ajutat cu nimic.

Legea DIP, sub girul CCR, nu aduce nicio noutate, deoarece, pentru cei care au incheiat contractele sub NCC, ei putea sa ceara "darea in plata" in baza impreviziunii (cu sau fara existenta legii 77/2016) iar pentru cei care au incheiat contracte sub vechiul CC, nu se putea aplica impreviunea pana acum, dar acum se pare ca se poate.

Practc CCR a introdus impreviziunea si in vechiul Cod Civil.
inca 8 comentarii comenteaza