Vicepremierul Vasile Dincu afirma ca ''unele conflicte si manifestari spontane'' au dus la pierderi de imagine absolut nemeritate pentru colectivul Operei Romane, precizand ca in urma mai multor intalniri si discutii avute cu angajatii institutiei nu a primit revendicari de natura conservatoare, ci mai degraba revendicari care tin de nevoia de reforma, de modernizare, potrivit Agerpres.
''Azi (n.r. marti) am continuat intalnirile cu angajatii Operei Romane. M-am intalnit de mai multe ori in ultimele zile cu angajati ai Operei pentru discutii legate de revenirea la normalitate. Am vazut infrastructura, inca avand nevoie de investitii, si am analizat impreuna cererile pe care angajatii le au fata de conducere, o conducere care azi este inexistenta. Din pacate, vidul de management din ultima vreme si conflictual institutional au agravat o stare de fapt caracterizata prin nesiguranta, lipsa de dialog intern si imprevizibilitate privind carierele sau repertoriul institutiei. Din nefericire, unele conflicte si manifestari spontane au dus la pierderi de imagine absolut nemeritate pentru colectivul acestei importante institutii. In mai multe intalniri pe care le-am avut cu diferite grupuri nu am primit revendicari de natura conservatoare, ci mai degraba revendicari care tin de nevoia de reforma, de modernizare. Oamenii nu mi-au cerut sa fie platiti ca sa nu munceasca, cum uneori s-a speculat de catre unii jurnalisti sau intervenienti publici, ci isi doresc un repertoriu mai bogat si conditii mai bune pentru munca si participare la viata institutiei'', a declarat, marti, pentru AGERPRES vicepremierul Vasile Dincu.
El a sustinut ca, ''din nefericire'', s-a creat o imagine falsa despre colectivul Operei, au fost difuzate stereotipuri negative, pornind de la situatii particulare.
''De exemplu, un singur om se pare ca a strigat, despre plecarea strainilor, dar a devenit o imagine care, pe nedrept, s-a repercutat asupra intregului colectiv'', a adaugat el.
Vicepremierul a mai spus ca printre problemele care ''trebuie rezolvate urgent'' se afla o noua conducere, chiar si interimara, reinfiintarea Teatrului de Opereta Ioan Dacian, pastrarea caracterului de institutie de repertoriu a Operei.
''Impreuna cu colectivul Operei am cautat si am gasit solutii pentru coexistenta proiectelor unei institutii de repertoriu si posiblitatea proiectelor initiate de Johan Kobborg si Alina sau alti artisti straini care ar putea veni in colaborari viitoare. Am identificat cateva probleme care trebuie rezolvate urgent. In primul rand, nevoia unei conduceri noi, chiar daca va fi numita interimar, pana la organizarea concursurilor, care sa rezolve lucrurile care tin de zona urgentelor. Am mai discutat cu angajatii si despre nevoia reinfiintarii Teatrului de Opereta Ioan Dacian, comasarea acestei institutii cu Opera Nationala neavand efectul scontat in perioada care a trecut. Am discutat mult timp despre necesitatea ca Opera Nationala sa-si pastreze caracterul de institutie de repertoriu, dar sa fie mult mai deschisa la realizarea de proiecte. Guvernul, prin noua conducere a Ministerului Culturii, va trebui sa faca propuneri pentru a optimiza cadrul legislativ in care isi desfasoara activitatea institutiile de spectacol, mai ales cand este vorba de institutii cu caracter national'', a detaliat Dincu.
In acelasi timp, el a subliniat ca premierul Ciolos a fost informat despre discutiile purtate, astfel incat sa poata fi validata o pozitie a guvernului in discutiile cu angajatii ONB. ''Sper ca noul ministru se va apleca asupra acestor nevoi, mentionand ca are sprijinul meu si al intregului colectiv pentru a sprijini colectivul Operei, dar si pentru o modernizare a cadrului legislativ in care isi desfasoara activitatea institutiile de spectacol din Romania''.
Referindu-se la conducerea ONB, Dincu a spus ca-i va propune noului ministru al Culturii ''un profesionist de exceptie'', Beatrice Rancea, actualmente director al Operei din Iasi.
''Am discutat in aceasta saptamana care a trecut de la prima mea intalnire cu reprezentantii angajatilor cu mai multe personalitati importante ale scenei din tara si din strainatate, printre care maestrul si profesorul Andrei Serban (Columbia University). Domnia sa a vorbit despre nevoia unui nou proiect la Opera, neexcluzand chiar participarea sa la un asemenea proiect, aceasta fiind insa o problema de viitor, conditionata de negocieri si de unele schimbari necesare cu caracter legislativ. Maestrul Andrei Serban mi-a facut recomandarea pentru doamna Beatrice Rancea, actualmente director al Operei din Iasi, un profesionist de exceptie si un manager de succes. Am vorbit cu Beatrice Rancea si nu a refuzat, de principiu, aceasta propunere. Voi face aceasta propunere viitorului ministru al Culturii. Sper ca si angajatii Operei romane vor gasi cai de comunicare pentru a sustine aceasta propunere a domnului Andrei Serban si ca vor participa alaturi de conducerea noua la un nou proiect al Operei. Iar noi, Guvernul, vom sprijini toate componentele acestui proiect'', a adaugat el.
In context, Dincu a aratat ca, prin prin numirea ''rapida'' a unui nou director se pot gasi sau aplica solutii pentru ca Opera sa redevina rapid o institutie performanta.
''Practic, misiunea mea se incheie aici. In momentul validarii unui nou ministru al culturii, acesta va prelua problematica Operei. Raman sa sprijin acest proiect in masura in care va fi nevoie de mine. Toate discutiile cu colectivul Operei, dar si discutia cu echipa Alinei Cjocaru si Johan Kobborg au fost pentru mine foarte interesante si cred importante si pentru ei. Am procedat cu rabdare, dar rabdarea si tactul mi-au fost rasplatite: toti cei cu care am discutat din cadrul Operei au aratat responsabilitate, dorinta de a cauta solutii reale, renuntand la unele polarizari emotionale. Atmosfera este una in care, prin numirea rapida a unui nou director, se pot gasi sau aplica solutii pentru ca Opera sa redevina rapid institutia performanta pe care o stim. Sper sa merg rapid la primul spectacol, fara sa anunt pe nimeni, ca spectator anonim, si sa pot observa ca a revenit linistea in care artistii se pot exprima si pot crea'', a mai spus vicepremierul Vasile Dincu.
Beatrice Rancea
2011-prezent: Manager Opera Nationala Romana din Iasi
1992-prezent: Regizor teatru, TV, cinema, coregraf, interpret, scenarist, dramaturg
2008-prezent: Asistent universitar, Universitatea de Arta Teatrala si Cinematografica "I.L. Caragiale" Bucuresti
2010: Regizor Opera Nationala Romana Iasi
2007-2008: Consilier artistic al Teatrului National de Opera si Balet "Ion Dacian", Bucuresti
2005- 2007: Director General al Teatrului National din Constanta
1980-1992: Prim solista la Opera Nationala Bucuresti
Un genunchi facut praf, la o repetitie, a facut ca Beatrice Rancea, pe atunci doamna Bleont, celebra balerina a anilor '90, sa devina regizoare si coregrafa. Creste 27 de catei adunati de te miri pe unde. In mod paradoxal, in teatru si opera i se spune Cruella. Beatrice Rancea este ea insasi o femeie paradoxala, scria Adevarul la numirea coregrafei in fruntea Operei din Iasi. In acel moment, Rancea s eplangea de conditiile proaste pe care le-a intalnit acolo, faptul ca nimic nu era terminat si lucrarile durau de 5 ani, fapt care a facut-o sa nu poata aduce "invitati din strainatate.
La Iasi, Opera si Teatrul National sunt in renovare de cinci ani. Opera functioneaza intr-o casa de cultura in care te sperii cand intri. In acest moment, eu nu pot sa chem un invitat de afara, un coregraf, un regizor de opera sau balet ca sa repete intr-o casa de cultura unde se fac activitati zilnic", declara in 2011 artista pentru Adevarul.
