Proiectul lui Jean-Claude Juncker de relocare a migrantilor pe baza unor cote obligatorii impuse celor 28 de tari membre ale Uniunii Europene pare sa se indrepte spre un esc, in fata lipsei de vointa a mai multor state europene, potrivit unor diplomati si experti consultati de AFP.

Jean Claude Juncker, in plen la Strasbourg Foto: Comisia Europeana

De la adoptarea, in septembrie, a mecanismului de repartizare a 160.000 de solicitanti de azil din tarile cele mai expuse, Grecia si Italia, tarile europene par sa bata pasul pe loc: doar circa 500 de oameni au profitat de acest sistem in patru luni.

Arhitect al acestui plan, presedintele Comisiei Europene promite ca nu va abandona.

Dar indoielile sunt tot mai mari in ceea ce priveste sansele de succes ale acestui proiect de "relocare" a refugiatilor, in conditiile in care statele membre nu se implica iar calauzele dau dovada de foarte multa ingeniozitate.

"Oamenii (implicati) se tem ca proiectul esueaza. Unii si-au pierdut speranta si altii exploateaza acest sentiment", a declarat un diplomat european.

Mai multe surse europene arata cu degetul mai multi factori responsabili de aceasta situatie.

Unele tari precum Franta, Belgia sau Suedia vor sa beneficieze de timp pentru a putea identifica potentialii jihadisti in randul migrantilor.

Alte cauze ale intarzierilor sunt lipsa capacitatilor de primire sau a scolilor pentru solicitantii de azil, probleme logistice legate de inchirierea avioanelor sau, pentru anumite state, refuzul de a primi populatii mari de musulmani sau de africani.

"Jocul reprosurilor"

"Nu vor negri, nu vor familii numeroase, ne cer mai multa siguranta", recunoaste ministrul grec pentru Politica migratorie, Yannis Mouzalas, care precizeaza ca mai putin de jumate dintre statele membre ale UE au oferit locuri pentru refugiati.

Tarile din Europa de Est sunt cele mai ostile, potrivit acestor oficiali care lucreaza pentru punerea in practica a mecanismului de repartitie.

Astfel, premierul populist ungar Victor Orban a afirmat ca "islamul nu a facut niciodata parte din Europa".

Pe de alta parte, Atena si Roma nu au primit prea bine criticile care acuza lentoarea crearii asa numitelor "hotspots", centre de inregistrare a noilor migranti si unde ar trebui selectati refugiatii apti pentru protectie internationala si migrantii economici.

"Este jocul reprosurilor", s-a plans Mouzalas.

Grecia, principala poarta de intrare din Turcia, este cea mai expusa.

Numeroase state membre se tem ca in cazul unui esec al intaririi granitei externe spatiul Schengen s-ar putea prabusi.

"Idealism"

Lipsa de eficienta a acestui mecanism determina migrantii sa incearca sa ajunga prin mijloace proprii la destinatiile privilegiate, precum Germania si Suedia. Multi dintre ei nu doresc sa fie transferati spre tarile mai sarace din sudul sau estul Europei.

"La Bruxelles, sentimentul este ca acest proiect nu va fi niciodata aplicat corect, ca este prea idealist", recunoaste un diplomat est-european.

"Singurele lucruri care se vad in Europa centrala si de est sunt experientele (de integrare) din Europa occidentala care sunt absolut oribile, in special in modul in care sunt relatate in presa", explica el.