Datio in Solutum este un termen legal provenind din limba latina. Inseamna “a da in plata” si se refera la situatia in care cineva care are dificultati financiare si datorii ofera ceva ce detine in schimbul banilor pentru plata acestor datorii. Un exemplu recent chiar din Romania este acela in care o banca ce nu-si putea plati deponentii le-a oferit celor cu depozite semnificative, in schimbul banilor datorati, drept de proprietate asupra agentiilor sale, scrie Steven van Groningen- presedintele Raiffeisen Bank, pe blogul sau personal. Reamintim ca Raiffeisen este prima banca din sistem care a marit avansul la creditele imobiliare, amplificand isteria relatiilor dintre clienti si banci cu privire la posibilele reactii ale aparitiei legii darii in plata.

Steven Van Groningen, CEO Raiffeisen BankFoto: AGERPRES

Potrivit bancherului, in Romania, discutia nu este despre o banca ce ii ofera unui deponent proprietati imobiliare in schimbul banilor, ci despre clientii bancilor care transfera dreptul de proprietate asupra unui apartament sau al unei case ca forma de rambursare a creditelor contractate. Aceasta ar fi o solutie acceptabila daca ambele parti ar fi de acord, dar acesta nu este lucrul pe care legislatorul il doreste. Legea propusa – numita, deloc suprinzator, Darea in Plata – ar da oricarei persoane care are un credit garantat cu ipoteca asupra unei case, unui apartament sau teren, dreptul de a rambursa integral acest credit, transferand bancii dreptul de proprietate asupra garantiei, in orice moment, indiferent de valoarea imprumutului.

  • Niciunde altundeva in lume

Asa cum reiese si din studiul London Economics pentru Comisia Europeana, desi principiul Datio in Solutum este vechi de sute de ani si multe tari il recunosc drept o metoda voluntara de reglare a datoriilor, in nicio tara din lume el nu a fost implementat drept o solutie obligatorie (o forma asa-zis “dura” de datio in solutum). Singura tara care a implementat o forma “usoara” de datio in solutum este Spania, iar aplicarea ei este foarte limitata.

In Statele Unite exista exemple de contracte ipotecare in care plata in natura este prevazuta in contract, dar in niciun caz acest lucru nu este impus prin lege.

  • Care este impactul?

Asadar, Romania isi propune sa devina prima tara din lume care sa introduca o forma “dura” de datio in solutum. S-ar putea sa va intrebati de ce, daca este o solutie atat de buna, nicio alta tara nu a adoptat-o. S-ar putea sa va asteptati ca macar initiatorii legii sa fi produs si un studiu de impact aducand argumente pro si contra unei astfel de abordari…

Intr-adevar, o critica majora adusa este aceea ca nu a fost realizat absolut niciun studiu de impact, iar legea a fost trecuta in graba prin Parlament, din motive pe care le pot ghici, dar pe care nu o sa le comentez.

Sunt multe aspecte ale acestei legi care merita un pic de atentie si, daca voi gasi timp, voi scrie despre fiecare dintre acestea.

  • Riscul de credit

Pentru moment, sa luam in considerare modul in care ea va schimba relatia dintre banci si cei care iau credite, in cazul in care va fi aprobata.

Pana acum, o banca acorda un credit unei persoane, iar aceasta este obligata sa ramburseze intreaga valoare a creditului, plus dobanda aferenta. Debitorul este personal responsabil de acest lucru, iar daca nu isi plateste ratele, creditorii pot obtine acces la bunurile sale, pe cale legala. Inainte de acordarea creditului, banca va analiza situatia financiara si istoricul debitorului si va face o estimare a riscului de neplata. Pe baza acestor informatii, banca va fi dispusa sa ii imprumute acestuia o anumita suma, in anumite conditii.

Toate acestea se modifica in conditiile Darii in Plata. Debitorul poate, in orice moment, sa ramburseze creditul transferand bancii dreptul de proprietate asupra casei/apartamentului. Prin urmare, atunci cand estimeaza riscul, banca este nevoita sa ia in considerare riscul ca debitorul va inceta sa plateasca si “va trimite cheile casei la banca”. Acest risc depinde in principal de valoarea apartamentului in raport cu soldul creditului si mai putin de faptul ca acesta poate sau nu rambursa.

  • De la creditare la finantarea activelor

In termeni simpli, banca nu mai acorda credit unei persoane, ci finanteaza un activ, iar riscul principal nu este legat de debitor sau de situatia lui financiara, ci de valoarea activului. Acesta este un risc cu totul diferit si ar fi naiv sa credem ca el nu se va reflecta in termenii si conditiile de acordare a creditelor garantate cu ipoteca.

Pentru a evalua acest risc, banca se va uita la valoarea casei/apartamentului finantat si va face o estimare a fluctuatiilor potentiale ale valorii acestuia si ale discount-ului ce va trebui aplicat in cazul in care va fi obligata sa vanda activul, odata dat in plata. Sunt tot felul de metode pentru a face acest lucru si nu e nevoie sa intram acum in detalii.

  • Avansul

Exista un motiv simplu pentru care am decis sa crestem avansul standard la creditele garantate cu ipoteca de la 15% la 35%. Este o situatie de cauza si efect. Daca riscul creste, prudent este sa iei masuri pentru a-l limita la niste niveluri acceptabile. Despre asta este vorba in banking si este exact ceea ce banca de care vorbeam la inceputul articolului nu a facut prea bine.

  • Este acest lucru ceea ce ne trebuie?

Cresterea avansului va limita accesul la creditarea ipotecara in Romania. Acest efect poate fi dramatic intr-o tara care deja are cel mai mic numar de metri patrati de locuit pe cap de locuitor din Europa, in care accesul familiilor tinere la o casa buna este limitat, iar multi dintre ei parasesc tara in cautarea unei vieti mai bune in strainatate.

  • Interesele cui?

Initiatorii Darii in plata nu par a fi deranjati de astfel de detalii si nu vad nicio nevoie sa le adreseze prin realizarea unui studiu de impact. Conform Legii 24/2000 privind normele de tehnica legislativa, proiectele de acte normative ce sunt supuse adoptarii trebuie insotite si de studii de impact, alaturi de expunerea de motive si nota de fundamentare. Cred ca putem fi iertati daca ne intrebam ale cui interese le reprezinta acesti parlamentari.

Ca intotdeauna, acest articol reflecta parerile mele personale", incheie bancherul textul de pe blogul personal.

Comenteaza pe blogul lui Steven van Groningen