​​Recep Tayyip Erdogan a declarat pentru agentia Anadolu ca „nu se poate continua un proces de pace cu cei are submineaza integritatea si unitatea Turciei”. Anuntul presetintelui turc vine dupa mai multe atentate teroriste atribuite organizatiei Partidul Muncitoresc al Kurzilor (PKK). Aceasta denuntase, in urma cu cateva zile, un armistitiu intrat in vigoare in 2013, dupa ce aviatia turca a bombardat fieful PKK din Irak.

Recep Tayyip ErdoganFoto: Agerpres/AP

Turcia va continua operatiunile sale militare impotriva pozitiilor organizatiei Statul Islamic in Siria si impotriva celor ale PKK din nordul Irakului, a mai spus seful statului. „Un pas inapoi nu intra in discutie”, a asigurat Erdogan inainte de plecarea intr-o vizita oficiala in China.

Erdogan vrea si ca toti politicienii care ar avea legaturi cu grupari teroriste sa isi piarda imunitatea si sa fie anchetati de justitie. Referirea sefului statului pare tintita catre parlamentarii formatiunii pro-kude HDP. La ultimele alegeri parlamentare, acest partid a castigat, in mod surprinzator, 13% din voturi, ceea ce l-a impiedicat pe Erdogan sa aiba majoritatea absoluta in legislativ.

Alt anunt al presedintelui turc se refera la intentia de a crea o zona eliberata de Statul Islamic in nordul Siriei. Erdogan vede aceasta operatiune drept o premisa pentru intoarcerea acasa a celor 1,7 milioane de refugiati sirieni pe care Turcia ii gazduieste acum. Declaratia de la Ankara vine sa confirme o alta a unui oficial american, care anuntase ieri intentia SUA si a Turciei de a crea aceasta zona sigura in Siria.

CRONOLOGIE: Cum a fost distrus un proces de pace in doar o saptamana? (sursa: Spiegel)

20 iulie 2015: 32 de studenti isi pierd viata intr-un atentat terorist asupra unui centrul cultural din Suruc, in sud-estul Turciei. Circa 100 de oameni au fost raniti. Suruc e la 10km distanta de orasul kurd Kobane, din Siria. Autoritatile turcesti atribuie atentatul Statului Islamic.

22 iulie 2015: Doi politisti turci isi pierd viata intr-un atac din orasul Ceylanpinar revendicat de PKK. Atentatul a fost derulat ca razbunare pentru cel din Suruc, se afirma intr-o declaratie a PKK. Kurzii acuza de multa vreme autoritatile turcesti de sustinere in secret a Statului Islamic cu scopul de slabi miscarea kurda.

23 iulie 2015: Turcia anunta intarirea masurilor de protectie de-a lungul frontierei de 900km cu Siria. Pe o portiune de 150km se doreste ridicarea unui zid. 20.000 de militari sunt in actiune. In lupte din provincia Kilis isi pierd viata un soldat turc si un terorist al Statului Islamic.

24 iulie 2015: Avioane militare tucesti bombardeaza pozitii ale Statului Islamic in Siria. In acelasi timp, o operatiune interna antiterorista are ca rezultat sute de arestari ale unor persoane suspectate de colaborare cu Statul Islamic sau PKK. Intr-o decizie surprinzatoare, dupa multe refuzuri, Erdogan permite aviatiei SUA sa foloseasca baza aeriana Incirlik pentru raiduri in Siria.

25 iulie 2015: Turcia bombardeaza pozitii ale Statului Islamic in Siria si, pentru prima data oficial, si pozitii ale PKK in Irak. Aceasta din urma denunta armistitiul cu guvernul turc si face apel la lupta. Politica turca intervine in forta impotriva manifestantilor anti-razboi.

26 iulie 2015: Aviatia turca bombardeaza pozitii PKK in nordul Irakului. Cancelarul german Angela Merkel ii cere lui Erdogan, intr-o convorbire telefonica, sa nu pericliteze procesul de pace cu kurzii.

27 iulie 2015: Militiile kurde YPG acuza Turcia ca le-a atacat trupele din Siria. Filliala siriana a PKK, cea mai eficienta in combaterea Statului Islamic, afirma ca atacurile ar fi fost tintite. Ministerul de externe de la Ankara dezminte.

Turcia reuseste sa piarda pe toate fronturile

Greseala strategica a Ankarei a inceput in toamna lui 2014, atunci cand Statul Islamic ataca orasul kurd din Siria Kobane. Invocand ostatici turci - eliberati apoi in urma unor „negocieri politice” (Erdogan) - Ankara refuza sa intervina, desi avea militari si tehnica ofensiva chiar la frontiera, de unde se puteau observa luptele aproape cu ochiul liber.

Substratul era insa temerea Turciei, dupa o lunga perioada de trecere foarte usoara a frontierei catre Siria, ca elemente ale Statului Islamic vor derula atentate in orase turcesti. Erdogan a fost de la inceputul razboiului din Siria impotriva presedintelui Bashar al Assad, o interventie impotriva Statului Islamic ar fi reprezentat o sustinere de facto a acestuia.

In acelasi timp, Erdogan nu vroia nici sa intareasca militiile kurde printr-o interventie impotriva Statului Islamic. Lipsa de actiune si lungul refuz al tranzitului pentru luptatorii kurzi catre Siria prin Turcia a dus la o situatie tensionata si acuzatii la adresa lui Erdogan ca lasa kurzii sa moara de mana teroristilor. Ankara se temea ca intarirea kurzilor, chiar si indirecta, ar putea declansa din nou lupte cu armata si politia turca.

Ambele scenarii s-au adeverit.