Pluteste in aer exact acelasi sentiment care plutea inainte de defaultul Lehman. Imi amintesc ca eram printre putinii care au prevazut ca Lehman nu va reusi sa se mentina la suprafata, in timp ce Rezerva Federala si piata, in general, tot "vedeau" solutii de ultim moment. Decizia e similara. Lehman a fost perceputa ca fiind prea "dificil" de salvat; de fapt, prea putini si-au dorit cu adevarat s-o ajute si sa nu uitam ca Lehman platea un premium semnificativ pentru finantare, de +100/200 bps intr-o singura saptamana, mult inainte de 2008.

Steen Jakobsen_Chief Economist Saxo BankFoto: Hotnews

Lehman a avut un leverage de 30/35x pe balanta, iar datoria Greciei are o expunere similara.

Riscul moral este, de asemenea, similar si apare intr-un cadru macroeconomic dominat de prudenta caracterizata prin dorinta de a mai trage un pic de timp. Lucru care, in opinia mea, nu functioneaza niciodata.

Planul Fed legat de Lehman Brothers a fost de a mai trage un pic de timp - acesta a fost planul A, in timp ce planul B a fost reprezentat de solutii de tip "morcovul din varful batului". Cand acestea s-au dovedit inutile, am avut planul C - panica, apoi niciun plan. Lehman nu a avut niciun plan, la fel Grecia. Si, a nu avea un plan nu e un plan, dupa cum putem lesne vedea.

Avem dificultati in administrarea miscarilor non-liniare din piata, la fel patim si cu speranta si credinta. Dar, din nou, dati-mi voie sa afirm ca cel mai mare risc este un VaR (valoare la risc) umflat. Acesta va produce consecinte in mod neintentionat si indirect, cum a fost agitatia de ieri a titlurilor de stat din Bulgaria si Romania, defaultul probabil din Puerto Rico si un euro mai scump.

Piata vaneaza mereu "hedge-uri bune", care nu exista de fapt. Credeti-ma: fiind un trader care a administrat riscuri si a tranzactionat in 1992, 1997-1998, 2000, 2008 si 2010/14, va spun ca nu exista un hedge bun - poti doar sa nu ai pozitii proaste cand totul se reduce la o singura corelatie.

Esecul de a securiza o intelegere de ultim moment se va traduce printr-o cadere cu inca 3-5% a indicelui DAX si vom asista la o explozie a riscului de creditare in zona noilor membre UE: Romania, Bulgaria, Croatia si Ungaria. Chiar si Polonia va simti un pic de vant potrivnic.

Sfatul meu de a lua o pauza de 6 luni de pe piata de capital suna acum, din pacate, ca un sfat bun. Cind scriu aceste randuri sunt in Shanghai - aici, piata da semne de nervozitate inainte de deschidere, la un nivel cu 22% mai mic decat varful din 2015!

Intre timp, asa cum arata si acest articol de pe Bloomberg, Syriza continua sa joace periculos, si asta in pragul unor proteste civile si al unor crize de petrol, euro si alimente.

Incepeti sa intelegeti acum de ce nu agreez perspectiva macro a politicienilor?

N.red.: Steen Jakobsen a fost numit in functia de Economist Sef al Saxo Bank in Martie 2011. El s-a intors la banca dupa o absenta de doi ani. In acest timp a fost Chief Investment Officer pentru Limus Capital Partners. Inainte de plecarea sa de la inceputul lui 2009, Jakobsen a fost timp de aproape noua ani Chief Investment Officer la Saxo Bank. Dl. Jakobsen are peste 20 de ani de experienta in domeniul tranzactiilor particulare si investitiilor alternative. In 1989, dupa terminarea studiilor de economie la Universitatea din Copenhaga, si-a inceput cariera la Citibank N.A. Copenhagen de unde s-a mutat la Hafnia Merchant Bank ca Director,sef al Departamentului de Vanyari si Optiuni. In 1992, s-a alaturat Chase Manhattan in London ca VP, Head of Scandinavian Sales, si apoi la Chase Manhattan Proprietary Trading Group. Intre anii 1995-1997 a lucrat ca Trader si Head of Flow Desk la Swiss Bank Corp., Londra. In 1997 a devenit Global Head of Trading, FX and Options la Christiania (acum Nordea) la New York pana cand s-a alaturat UBS din New York in 1999 ca Director Executiv la Global Proprietary Trading Group.