Schimbul de replici dintre sefa ICCJ, Livia Stanciu, si judecatoarea Risantea Gagescu de la interviul CSM pentru promovarea la Instanta Suprema este invocat de Directia Nationala Anticoruptie in contestatia de anulare formulata in cazul Marianei Rarinca, au declarat pentru Agerpres surse judiciare.

Livia StanciuFoto: Agerpres

DNA a depus la Curtea de Apel Bucuresti o contestatie in anulare in dosarul in care a fost achitata Mariana Rarinca, femeia care a fost acuzata ca a santajat-o pe Livia Stanciu.

CAB urmeaza sa judece contestatia in anulare pe data de 24 iunie.

DNA invoca in demersul sau art. 426 alin. 1 lit. d) teza a II-a Cod procedura penala, respectiv incompatibilitatea judecatorului Risantea Gagescu, din perspectiva art. 64 alin. 1 lit. f) Cod procedura penala, in sensul ca exista o suspiciune rezonabila ca impartialitatea judecatorului ar fi putut fi afectata.

In acest sens, procurorii anticoruptie aduc mai multe argumente, unul dintre acestea fiind, potrivit unor surse judiciare, schimbul de replici, din data de 16 mai 2013, cu ocazia sedintei publice a plenului CSM, intre sefa ICCJ, membru de drept al Consiliului, si judecatorul acestei cauze - Risantea Gagescu, care a candidat pentru functia de judecator la Sectia penala a Instantei Supreme, atasand transcrierea si inregistrarea audio-video a interviului.

Aceleasi surse au aratat ca dialogul direct dintre cele doua a fost pe subiectul ce intelege judecatoarea Risantea Gagescu prin eroare judiciara, discutia plecand de la situatii ipotetice. Potrivit procurorilor, convingerile personale ale judecatoarei respective au parut confuze in raport cu eroarea judiciara si cazurile de casare, pe care le confunda si creeaza ideea clara ca o solutie de achitare este rezultatul erorii judiciare:

"Stanciu Livia: ... Da, asta va intrebam: ce intelegeti prin eroare judiciara dvs? Ca sa inteleg si eu...

Gagescu Risantea: Ma scuzati, nu m-am referit la calea extraordinara de atac. Sa vad ca probele din dosar conduc spre achitare. Poate m-am exprimat eu gresit.

Stanciu Livia: Sau invers.

Gagescu Risantea: Sau invers - condamnarile. Deci este singura... dar foarte rar, cred ca sunt situatiile foarte rare. Numai atunci as face opinie separata...".

Procurorii mai sustin, precizeaza sursele citate, ca judecatoarea a dispus la al doilea termen de judecata (22 aprilie 2015) interpelarea Marianei Rarinca, in sensul daca insista in solicitarea de schimbare a incadrarii juridice din infractiunea de santaj in cea de hartuire, desi aceasta a formulat o cerere scrisa care a fost depusa la dosarul cauzei chiar la primul termen. Ulterior, in sentinta de achitare, instanta nu s-a mai pronuntat pe cererea de schimbare a incadrarii juridice, fie in sensul admiterii, fie in sensul respingerii.

La acelasi termen de judecata, procurorul a solicitat efectuarea unei adrese pentru a fi comunicat stadiul dosarului in raport cu martorul Conrad George Olaru, care si-a schimbat in cursul judecatii declaratiile si fata de care s-a formulat sesizare din oficiu pentru marturie mincinoasa la 17 decembrie 2014, insa cererea a fost respinsa de catre instanta ca neconcludenta cauzei.

Un alt argument adus se refera la faptul ca Risantea Gagescu a dispus, la acelasi termen, efectuarea unei adrese catre Livia Stanciu pentru ca aceasta sa formuleze precizari cu privire la cererea de schimbare a incadrarii juridice, motivat de faptul ca potrivit art. 208 alin. 3 Cod penal actiunea penala se pune in miscare la plangerea prealabila a persoanei vatamate, desi potrivit dispozitiilor citate era necesar a fi citata cu mentiunea daca intelege sa depuna plangere prealabila.

DNA considera ca prin acestea judecatoarea respectiva s-a antepronuntat si ca avea deja formata convingerea cu privire la solutia pe care intentiona sa o dispuna in cauza.

Mariana Rarinca, femeia acuzata de DNA ca a santajat-o pe sefa Inaltei Curti de Casatie si Justitie, Livia Stanciu, a fost achitata saptamana trecuta de judecatorii de la Curtea de Apel Bucuresti, decizia fiind definitiva.

Curtea de Apel a admis apelul femeii, dupa ce aceasta fusese condamnata in decembrie 2014 de Tribunalul Bucuresti la trei ani inchisoare cu suspendare.

Mariana Rarinca a fost trimisa in judecata de procurorii DNA pe 1 iulie 2014, ea fiind acuzata ca a santajat-o pe Livia Stanciu, presedintele ICCJ.

In rechizitoriu, procurorii au retinut ca, in perioada august/ septembrie 2013 - 3 iunie 2014, Mariana Rarinca a amenintat-o pe Livia Stanciu cu darea in vileag a unor fapte imaginare, compromitatoare pentru aceasta si pentru sotul acesteia.

Potrivit DNA, in schimbul nedivulgarii catre presa a acestor informatii, presupus compromitatoare, Mariana Rarinca i-a pretins sefei ICCJ suma de 20.000 de euro.

"Amenintarile cu divulgarea catre presa a unor informatii presupus compromitatoare la adresa persoanei vatamate, respectiv cererea de a-i da 20.000 de euro drept compensatie pentru 'datorii' platite de inculpata in numele sotului persoanei vatamate, au fost transmise unei rude de-a acesteia. In perioada aprilie 2014 - 3 iunie 2014, persoana vatamata a primit amenintari prin intermediul unei convorbiri telefonice si prin mesaje tip SMS. Inculpata a amenintat-o pe persoana vatamata cu divulgarea catre presa (un post important de televiziune) a unor date compromitatoare despre persoana vatamata si familia acesteia", arata DNA la 1 iulie.

Procurorii mai sustineau ca faptele pe care femeia intentiona sa le divulge cu privire la Livia Stanciu si la membrii familiei acesteia sunt imaginare, intrucat nici sefa ICCJ, nici sotul ei nu au avut si nu au vreo datorie fata de Mariana Rarinca.