1 € 4,6400 1 USD 3,9322duminică 19 nov 2017
Versiune
Mobile

Rezultate socante la evaluarea elevilor din clasele a II-a, a IV-a si a VI-a. Elevii nu invata sa aplice si sa analizeze cunostintele din scoala - Mircea Miclea

de Raluca Pantazi Marţi, 19 mai 2015, 11:50
- a A+
Imagine
La finalul clasei a IV-a, un singur elev din patru poate sa analizeze si sa interpreteze cunostintele pe care le are. "Rezultatele sunt socante", afirma Mircea Miclea. In plus, spune el, "simplul fapt ca te nasti in mediul rural, in Romania secolului XXI, este un handicap educational". Asta ne arata rezultatele din 2014 de la prima sesiune nationala a Evaluarilor la clasele a II-a, a IV-a si a VI-a, spune Miclea. Ministerul Educatiei a publicat abia recent raportul pe evaluarile de anul trecut, insa fara a prezenta nicio concluzie a testarilor. Analiza rezultatelor este insa cu atat mai relevanta cu cat parintii nu au stiut pana acum care este nivelul national la care sa se raporteze, iar anul acesta evaluarile sunt sustinute de prima generatie care a parcurs clasa pregatitoare.



Ministerul Educatiei a publicat recent pe site-ul Centrului National de Evaluare si Examinare - organism din subordine care a realizat subiectele acestor evaluari - Raportul administrarii in 2014 a Evaluarilor Nationale la finalul claselor a II-a, a IV-a si a VI-a , insotit de Anexe cu rezultatele defalcate . Ministerul a anuntat astfel datele, fara a prezenta nicio analiza a primei evaluari standardizate a copiilor la aceste clase.

HotNews.ro l-a contactat pe Mircea Miclea, psiholog, profesor la Departamentul de Psihologie din Universitatea Babes-Bolyai si fost ministru al Educatiei, pentru a ne explica ce inseamna rezultatele pe care le-au obtinut copiii, anul trecut.

Cele mai importante afirmatii din analiza efectuata de Mircea Miclea:
  • Inca din invatamantul primar, 1 din 4 elevi nu satisface cerintele curriculumului national
  • Diferentele dintre invatamantul rural si cel urban sunt majore si se accentueaza
  • Scoala dezvolta prea putin aptitudinile importante: de aplicare, de analiza si de interpretare a cunostintelor. Rezultatele sunt socante.
  • 3 din 4 elevi nu dobandesc abilitatile necesare de analiza si de interpretare a cunostintelor dobandite. Oare ce tara o sa construiasca ei?
  • Ar fi bine daca Ministerul Educatiei ar utiliza cele peste 100 de milioane de euro primite de la institutiile financiare internationale nu pentru a-i ajuta pe cei care au picat bacaluareatul, asa cum a declarat, ci pentru sustinerea copiilor din gimnaziu, in special a celor din mediul rural.
  • Acolo sunt cauzele esecului de la bacaluareat si trebuie intervenit asupra cauzelor, nu asupra efectelor. Acolo trebuie platiti profesori care sa faca mediatii si consultatii.
  • Pe baza acestor date, Ministerul Educatiei poate fundamenta o salarizare diferentiata a cadrelor didactice.
  • Daca se aplica periodic, aceste evaluari permit compararea unei scoli nu numai cu media nationala, ci si cu ea insasi. Se poate vedea ce a facut un invatator cu elevii sai din clasa a II-a pana in clasa a IV-a: a redus din deficientele de invatare sau nu. Se poate vedea ce a facut o scoala cu elevii ei din clasa a IV-a pana in clasa a VI-a: le-a sporit performantele sau nu.
Citeste analiza integrala facuta de Mircea Miclea, pe baza rezultatelor obtinute in 2014 de elevi la Evaluarile Nationale de la finalul claselor a II-a, a IV-a si a VI-a:

"Evaluarile nationale 2014. O analiza succinta

Trebuie, intai de toate, apreciata initiativa Ministerului Educatiei de a pune in aplicare una dintre prevederile esentiale ale Legii Educatiei Nationale (LEN) referitoare la evaluarea tuturor elevilor cand acestia ajung in clasele a II-a, a IV-a si a VI-a. Logica acestor evaluari este evidenta: avem nevoie sa stim cat mai devreme ce performante scolare au elevii, raportat la media nationala, pentru a lua din timp masuri de remediere a ramanerilor in urma. Altfel, ramanem intepeniti in situatia actuala, cand abia in clasa a VIII-a avem o evaluare nationala, rezultatele sunt dezastruoase, dar ridicam neputinciosi din umeri, pentru ca este prea tarziu sa mai facem ceva. Rezultatele au fost publicate intr-o discretie totala, iar dezbaterea lor publica a fost inexistenta, ca si cum radiografia invatamantului gimnazial n-ar avea nicio importanta pentru prezentul si viitorul nostru ca tara. Semn prost pentru societatea romaneasca: n-avem doar o presa tabloidizata, avem si o minte asijderea. Adevarurile grave, daca nu miros a scandal, nu sunt prezentate senzationalist sau nu sunt usor de inteles, sunt total ignorate. Adevarul nu te face popular, nu produce audienta.

Tin, totusi, sa atrag atentia asupra catorva adevaruri ce se pot desprinde din datele prezentate de CNEE privind evaluarea elevilor din clasele a II-a, a IV-a si a VI-a, in anul 2014.

Eficacitatea invatamantului primar si gimnazial este foarte scazuta. La teste de dificultate medie (= ceea ce ar trebui sa stie elevii, conform programei scolare), raspund corect doar 70-75% dintre copii (cu variatii in functie de intrebarile din cadrul testelor). Datele se mentin constante, de la clasa a II-a pana la clasa a VI-a. Altfel spus, inca din invatamantul primar, 1 din 4 elevi nu satisface cerintele curriculumului national! Din pacate, datele concorda intru totul cu rezultatele de la evaluarile nationale din ultimii ani, la care 25-30% dintre elevi nu iau nota de trecere. Eficacitatea scazuta in producerea resursei umane de calitate se vede acum cu ochiul liber pe tot parcursul invatamantului obligatoriu, nu numai la admiterea in liceu, iar asta ar trebui sa ne ingrijoreze pe toti! Tare, foarte tare!

Diferentele dintre invatamantul rural si cel urban sunt majore si se accentueaza. Diferentele de performanta la evaluarile de anul trecut dintre elevii din mediul rural si cei din mediul urban variaza intre 10-20%. Cu cat intrebarile de la teste sunt mai grele, cu atat mai mult cresc diferentele in defavoarea celor din mediul rural. Simplul fapt ca te nasti in mediul rural, in Romania secolului XXI, este un handicap educational, ceea ce e profund nedrept.

Scoala dezvolta prea putin aptitudinile importante: de aplicare, de analiza si de interpretare a cunostintelor. Rezultatele sunt socante. Daca, la clasa a IV-a, se dau intrebari la care raspunsul presupune doar identificarea de date/ informatii - 68% dintre elevi raspund corect; daca se cere prelucrarea informatiilor - procentul scade la 52%; daca se cere aplicarea cunostintelor - avem 42% dintre elevi care raspund corect, iar daca li se cere analiza si interpretarea informatiei stiintifice, procentul celor care raspund corect este de 23%! Iata cruda realitate: 3 din 4 elevi nu dobandesc abilitatile necesare de analiza si de interpretare a cunostintelor dobandite. Oare ce tara o sa construiasca ei?

Invatamantul romanesc conserva inegalitatile. Daca analizam datele, vedem ca diferentele dintre elevii din mediul rural si cei din mediul urban raman nemodificate din clasa a II-a pana in clasa a VI-a. La fel se intampla cu procentul celor care nu fac fata cerintelor programei scolare: procentul celor care raspund incorect e acelasi, ba chiar creste usor, de la a II-a la a VI-a. In loc sa ajute la reducerea inegalitatilor, scoala le conserva! Avem o scoala care ramane repetenta la una dintre misiunile ei sociale fundamentale: aceea de a contribui la egalizarea sanselor de reusita in viata.

Ce-i de facut? Imi permit sa ofer cateva sugestii, poate vor fi luate in seama.
  • Ar fi bine daca Ministerul Educatiei ar utiliza cele peste 100 de milioane de euro primite de la institutiile financiare internationale nu pentru a-i ajuta pe cei care au picat bacaluareatul, asa cum a declarat, ci pentru sustinerea copiilor din gimnaziu, in special a celor din mediul rural. Acolo sunt cauzele esecului de la bacaluareat si trebuie intervenit asupra cauzelor, nu asupra efectelor. Acolo trebuie platiti profesori care sa faca mediatii si consultatii. Acolo trebuie folositi si banii europeni, pentru a crea noi oportunitati de invatare.
  • Pe baza acestor date, Ministerul Educatiei poate fundamenta o salarizare diferentiata a cadrelor didactice. Daca se aplica periodic, aceste evaluari permit compararea unei scoli nu numai cu media nationala, ci si cu ea insasi. Se poate vedea ce a facut un invatator cu elevii sai din clasa a II-a pana in clasa a IV-a: a redus din deficientele de invatare sau nu. Se poate vedea ce a facut o scoala cu elevii ei din clasa a IV-a pana in clasa a VI-a: le-a sporit performantele sau nu. Atunci cand a fost conceputa legea educatiei, aveam in vedere si acest lucru: de a folosi evaluarile periodice ca un revelator care sa arate cat de eficient este un profesor si o scoala. Daca in clasa a II-a, 30% dintre elevii tai raspund gresit, iar in clasa a IV-a ai acelasi procentaj, oare unde este valoarea adaugata pe care tu, ca scoala sau ca profesor, ai adus-o in cei 2 ani de activitate didactica? Prin urmare, pe baza acestor rezultate, profesorii si scolile ar trebui sa elaboreze solutii de remediere si de optimizare a performantelor, iar reusitele profesorilor/ scolilor in acest demers trebuie recompensate, asa cum se cuvine!
  • Dezvoltarea abilitatilor elevilor de aplicare, de analiza si de interpretare a cunoasterii devine critica. Informatia e usor accesibila datorita tehnologiilor actuale. Acum, analiza, interpretarea si aplicarea cunoasterii face diferenta dintre un profesionist si un impostor. Aici, profesorul este modelul: daca el transmite doar informatii sau algoritmi, nu se poate astepta ca elevul sa aplice, sa interpreteze sau sa analizeze cunoasterea. Ceea ce eu predau superficial, el va invata si mai superficial. Inspectia scolara ar trebui sa urmareasca pana la obsesie acest obiectiv major: in ce masura lectia predata a dezvoltat aceste abilitati cognitive superioare. Calitatea lectiei si a cadrului didactic se vede mai ales in cata analiza, interpretare si aplicatie promoveaza, nu in cata informatie transmite.
In mod ironic, si raportul CNEE privind evaluarile nationale din 2014 contine doar date si informatii. Numai ca ele trebuie analizate, interpretate si aplicate, altfel gandim la fel de superficial ca si elevii nostri, despre care ele fac vorbire. Daca nu facem nimic acum, in curand va fi prea tarziu."

Informatii de background

Incepand din 2014, elevii de clasele a II-a, a IV-a si a VI-a sustin o evaluare nationala, cu subiecte unice; rezultatele sunt confidentiale, nu se trec in catalog si au rolul de a-i informa pe parinti si pe profesori unde are fiecare copil dificultati, care este nivelul sau, unde trebuie sa lucreze mai mult si cum, dar tot rezultatele elevilor vor arata cum performeaza profesorul si scoala.

Desi evaluarile sunt prevazute de Legea educatiei inca din 2011, ele au fost aplicate in primii ani doar in sistem pilot. In 2014, elevii acestor clase au fost testati pentru prima oara, iar rezultatele pe care copiii le-au obtinut, la nivel national, au fost publicate de Ministerul Educatiei abia recent, pe site-ul Centrului National de Evaluare si Examinare - organism din subordine care concepe si subiectele pentru aceste evaluari.

Ministerul a facut astfel public un raport cu rezultatele obtinute in 2014 de elevi la prima sesiune nationala a Evaluarilor - document care prezinta, insa, doar datele, fara nicio interpretare si fara o analiza a radiografiei pe care Ministerul a facut-o anul trecut, administrand aceste teste. 

Aceasta analiza este cu atat mai importanta cu cat anul acesta avem in fata aceleiasi testari prima generatie de copii care a parcurs clasa pregatitoare si care apoi s-a pregatit la clasele I si a II-a dupa un curriculum diferit de al colegilor care in 2014 sustineau testarea la clasa a II-a. Rezultatele pe care le vor obtine copiii anul acesta, la clasa a II-a, prin comparatie cu cele de anul trecut, ne vor arata care a fost influenta clasei pregatitoare asupra performantei scolare, dar si care este eficienta noului curriculum.

Elevii de clasa a II-a sunt evaluati la Limba romana (scris si citit) si la Matematica, la clasa a IV-a continua evaluarea la Limba romana (competentele de intelegere a textului scris) si la Matematica, iar in clasa a VI-a se face o evaluare transdisciplinara la Limba si comunicare (testare la Limba si literatura romana + Limba moderna) si la Matematica si Stiinte ale naturii (testare la Matematica + Fizica + Biologie).
73189 de afisari


3 exemple si intrebari din scoala primara
Eugen [anonim], Marţi, 19 mai 2015, 12:41
+19/19
Copil, clasa 1, invatator tanar, in oras.
Iata doar 3 exemple de probleme de care ne lovim si intrebari (retorice):
1) am platit cca.80 de lei la inceputul anului pentru niste caiete, asemanatoare cu manualele, dupa care sa invete copii, pentu ca nu am avut manuale la timp.
Unde e invatamantul gratuit, domnilor guvernanti ?

2) copii au primit tema de casa exercitii cu balante, in care sa competeze greutati pe cele 2 talere, pentru a fi indeplinite anumite conditii (echilibru, etc), insa nu li s-a explicat sufficient ce e aceea balanta si cum functioneaza, nici vorba sa le fie adusa una sa o vada.
De ce nu li se explica copiilor notiunile folosite, stimati invatatori ?

3) manuale si culegeri de probleme cu nepermis de multe greseli (cca. 5% din exercitii). Inclusiv la testul COMPER, national.
Stimati invatatori, cum alegeti manualele si culegerile pe car le recomandati copiilor? In funtie de comisionul primit de la distribuitori?
pai clar
mihai [anonim], Marţi, 19 mai 2015, 12:09
+17/21
daca tot se invata mecanic,uneori impinsi violent verbal ,copii sunt indemnati sa invete ''pe de rost '' si mecanic tot . Mai multa practica,mai multa rabdare, si alungati fosilele care nu mai au rabdare sa lucreze cu copii.
inca 66 de comentarii comenteaza