O serie de politicieni romani au incercat sa conditioneze incheierea Acordului de liber-schimb dintre UE si SUA (TTIP) de relaxarea regimului vizelor americane pentru romani. Miercuri, un oficial american implicat in negocierile TTIP a dat o replica scurta: romanii nu au fost primiti nici in spatiul Schengen inca. Elena Bryan, negocitor senior in cadrul echipei americane de negociere cu Comisia Europeana privind TTIP, a mai spus luni, la Bucuresti, ca unii dintre oficialii romani i-au lasat impresia ca nu cunosc multe despre Acordul transatlantic de liber schimb, care face obiectul unei discutii aprinse intre SUA si UE.
Elena Bryan, Senior Representative in cadrul Misiunii SUA la Bruxelles, a discutat, luni, la Ambasada SUA din Bucuresti, cu cativa jurnalisti romani despre negocierile purtate intre guvernul Statelor Unite si Comisia Europeana pentru viitorul Parteneriat Transatlantic pentru Comert si Investitii (TTIP).
Ea a fost intrebata de jurnalistii romani daca, in viitorul TTIP, firmele mici romanesti nu sunt dezavantajate de faptul ca cetatenii romani sunt supusi unui regim strict de vize la accesul pe teritoriul american, in conditiile in care majoritatea statelor UE beneficiaza de un tratament mult mai relaxat, Visa Waiver.
"Am observat ca nu sunteti in Schengen inca", a venit replica oficialului guvernamental american, sosit in Romania de la Bruxelles.
Ea a sustinut insa ca discutiile privind acordurile comerciale nu fac obiectul discutiilor despre vize, de obicei. "Chestiunile legate de viza nu sunt discutate, de regula, in acordurile comerciale. Acesta este un subiect separat discutat intre organismele privind migratia".
Elena Bryan, care activeaza in cadrul Biroului Reprezentantului pentru Comert al SUA (USTR), a mentionat ca alte institutii americane au competenta in chestiunea vizelor. "Sunt reguli clare care spun ce conditii trebuie sa indeplinesti pentru a te califica pentru programul Visa Waiver. Stiu ca sunt cateva tari din UE care nu sunt eligibile pentru Visa Waiver si sunt discutii intre autortatile competente despre indeplinirea conditiilor", a mentionat ea.
Chestiunea vizelor a fost introdusa in discutia acordurilor comerciale transatlantice de social-democratul Titus Corlatean, pe vremea cand era ministru de Externe.
In octombrie 2013, aflat in vizita oficiala la Washington Titus Corlatean a declarat ca, daca Ottawa nu elimina regimul vizelor pentru cetatenii romani el crede ca Parlamentul de la Bucuresti va respinge ratificarea acordul de liber-schimb dintre UE si Canada (CETA).
"Confirm ca am facut si facem demersuri pe relatia cu Guvernul canadian pentru eliminarea vizelor pentru cetatenii romani, in contextul in care Parlamentul European a adoptat un raport extrem de important care stabileste foarte clar principiul reciprocitatii. Altfel spus, asa cum cetatenii canadieni au drept de libera circulatie in Uniunea Europeana, si in Romania este firesc sa asteptam si noi o masura similara", a declarat Corlatean, pentru Mediafax, la Washington, unde il insotea pe premierul Ponta.
O pozitie similara a fost exprimata si de conservatorul Sabin Cutas, pe vremea cand era europarlamentar al Comisiei pentru Comert International (INTA), tintind direct TTIP-ul cu SUA.
"Am discutat in grupul de coordonare de la S&D si le-am explicat foarte clar ca noi romanii, membri ai Comisiei si mai ales in plen, nu vom putea vota (pentru TTIP - n.r.), daca nu se gaseste o solutie si pentru viza. Doar cu voturile deputatilor romani si bulgari n-o sa pice, dar va fi un semnal politic foarte clar. Nu putem vorbi de schimburi de marfuri libere, atata timp cat nu discutam despre circulatia libera a persoanelor. Punct!", a declarat Cutas, pentru HotNews.ro, in decembrie 2013.
El a plusat, sustinand ca avea sa discute si cu politicienii de la Bucuresti problema, in conditiile in care TTIP ar putea necesita si ratificarea in parlamentele nationale ale statelor UE.
"Sigur ca vom avea o discutie si cu cei de acasa, dar cred ca suntem pe aceeasi linie si cred ca e o abordare absolut corecta", a mai afirmat Cutas atunci.
Pana la urma, insa, conditionarea acordurilor transatlantice de vize nu a mai fost adusa in discutie in Romania.
Autoritatile romane aveau, insa, la dispozitie si posibilitatea de a cere Comisiei Europene sa puna presiune pe SUA, intr-o procedura europeana distincta in care UE ar fi urmat sa le ceara americanilor tratament egal pentru toate statele membre privind vizele de SUA.
In caz contrar, s-ar fi putut merge, teoretic, pana in punctul in care toate tarile UE, inclusiv cele care beneficiaza de regimul relaxat de acces in SUA, sa le impuna ele americanilor un regim strict de vize daca romanii nu vor fi introdusi in programul Visa Waiver.
Asa se face ca la inceputul lui 2014, Comisia Europeana a fost notificata de Romania, Polonia, Bulgaria cu privire la faptul ca cetatenii lor sunt obligati sa ceara vize cand calatoresc in Statele Unite ale Americii.
In 10 octombrie 2014, insa, Comisia Europeana a stabilit ca, momentan, sa nu se ia masuri europene impotriva SUA pentru faptul ca americanii nu ofera tuturor statelor UE acelasi tratament in matrie de vize. Masura a fost anuntata in cadrul raportului CE de evaluare a cazurilor de nerespectare, de catre statele terte (inclusiv SUA), a principiului reciprocitatii in materie de vize cu UE.
"Raportul reprezinta o etapa intermediara, si nu finalizarea procedurii. Acesta etapa va fi continuata prin noi schimburi de vederi in cadrul mecanismului tripartit instituit de Comisie urmand ca situatia sa fie re-evaluata din nou, dupa alte sase luni. Obiectivul final al tuturor acestor demersuri este asigurarea reciprocitatii depline in materie de vize cu statele terte in situatie de nereciprocitate, prin exceptarea de la obligativitatea vizelor de scurta sedere a tuturor cetatenilor UE", a mentionat Ministerul roman al Afacerilor Externe.
Coroborand toate aspectele, practic Comisia Europeana ar fi fost in situatia de a pune presiune pe SUA sa relaxeze regimul de vize pentru romani in conditiile in care Uniunea Europeana insasi (prin statele membre, in Consiliul UE) refuza sa primeasca Romania in spatiul european de libera circulatie a cetatenilor fara control la frontiere.
In paralel, Romania incearca si in negocieri bilaterale sa convinga SUA sa relaxeze regimul vizelor.
- Romanii - curiosi, dar neinformati despre TTIP
Elena Bryan
Foto: Arhiva personala
Negociatoarea americana Elena Bryan a mai spus ca , din cate a observat in discutii purtate inclusiv cu ministere de la Bucuresti, romanii sunt curiosi, dar nu cunosc multe despre TTIP.
"Cand am vorbit cu oamenii am vazut mult interes, multa curiozitate fata de TTIP, dar cred ca majoritatea celor cu care am vorbit nu stiau multe lucruri despre TTIP. Am vorbit cu oameni de afaceri, oficiali guvernamentali, studenti, jurnalisti. Unele ministere, in principal cele responsabile cu acordurile comerciale si care erau in contact cu Bruxelles-ul, erau destul de informate despre TTIP, dar cred ca alte ministere nu stiau la fel de multe", a spus Bryan, miercuri, la intalnirea cu jurnalistii de la Bucuresti.
Referitor la ingrijorarile exprimate in unele state UE privind TTIP, ea a apreciat ca in Romania negocierile nu ridica preocupari extraordinare. "Nu cred ca Romania a ridicat vreo ingrijorare extraordinara. Stiu ca Romania, prin misiunea sa la Bruxelles, joaca un rol activ in discutiile de la nivel european privind TTIP".
- Americanii insista pentru clauza ISDS, dar vor sa o modernizeze
Referitor la controversata clauza ISDS, care se refera la rezolvarea litigiilor intre investitorii straini si statele gazda la curti comerciale internationale, americanii nu par dispusi sa renunte la ea, dar vor sa o modernizeze.
"ISDS (investor - state dispute settlement) presupune sa nu fie discriminati investotorii straini. Companiile care vor sa-si riste capitalurile cauta clauze ISDS. In urma cu 3 ani, am emis noi modele de tratate bilaterale. Unul dintre lucrurile pe care le-am facut a fost sa modernizam ISDS, sa ne asiguram ca toate procedurile sunt transparente, ca elementele sunt scrise in amanunt, pentru a asigura un echilibru corect intre protectia investitorilor si dreptul de a reglementa", a spus Elena Bryan.
Ea a precizat ca a avut aceleasi discutii si cu presedintele Comisiei pentru Comert international a Parlamentului European, socialistul german Bernd Lange, care s-a exprimat pentru eliminarea ISDS din viitorul TTIP, el considerand ca tribunalele nationale din UE si SUA au standarde inalte si pot asigura protectia legala a investitorilor straini.
"Presedintele Lange a spus ca, daca va exista un ISDS, ar trebui sa se faca niste schimbari asupra lui. Trebuie sa fie un ISDS modern", a mai aratat Bryan.
- Acordul din Pacific, concurenta pentru TTIP
Spre deosebire de UE, Statele Unite au avantajul ca detin accesul la doua oceane - Atlantic si Pacific, ceea ce le confera mai multe posibilitati de negociere.
Elena Bryan a mentionat ca SUA sunt aproape de a finaliza negocierile pentru viitorul Parteneriat Trans Pacific (TPP), cu 11 state din Asia (nu insa si China).
"Negociem si TPP cu 11 tari din Pacific, este un acord pe care l-am inceput cu 5 ani in urma si aproape am treminat negocierile. Avem cele doua maluri, cu Pacificul si cu Atlanticul. TPP are o componenta investititionala mai puternica", a precizat negociatoarea americana.
In plus, Bryan a aratat ca negocierile cu UE sunt mai dificile decat cu statele din Asia, desi UE are un executiv comun, cu care guvernul american negociaza direct, in timp ce in cazul tarilor asiatice Washingtonul negociaza cu 11 guverne.
"Uneori, la Bruxelles ni se spune: <
Ea a subliniat, insa, ca nu viteza, ci calitatea textului final al viitorului acord UE-SUA trebuie sa primeze.
10
25
