Dupa opt ani petrecuti in fruntea Serviciului Roman de Informatii (SRI) fara scandaluri publice majore, George Maior a plecat in urma unui conflict cu Curtea Constitutionala pe tema legilor securitatii cibernetice. Dar ce a ramas in urma lui Maior la SRI? O analiza atenta a modului in care lucreaza SRI in 2015 arata diferente majore fata de SRI varianta 2006. Principalele diferente vin din trei directii: cum se raporteaza SRI la lumea politica, aportul la lupta anticoruptie si relatia cu partenerii din NATO.

Directorul SRI, George Maior, la parada de 1 DecembrieFoto: Agerpres

Cei opt ani petrecuti de George Maior la sefia SRI au fost marcati de reforma pe care fostul diplomat, ex-membru PSD, a inceput-o atunci cand a preluat institutia de la Radu Timofte. Sub directoratul sau, SRI a trecut practic de la imaginea de institutie aflata "in buzunarul" politicienilor si oamenilor de afaceri corupti, dar care aveau legaturi bune cu Timofte (vezi cazul Sorin Ovidiu Vintu), la imaginea unei institutii temute de toti politicienii si recunoscute de partenerii din NATO.

Dar mandatul lui George Maior nu a insemnat doar lucruri pozitive. Directoratul sau a adus si momente delicate, precum apropierea tot mai bizara intre SRI si comisia parlamentara care trebuia sa-l controleze, acceptarea ca partener de afaceri a unui om de afaceri precum Sebastian Ghita ori acuzele venite din partea lui Traian Basescu ca institutia a acumulat prea multa putere.

Iata cele mai importante lucruri lasate in urma de George Maior la SRI in cei opt ani de mandat.

Realizari:

  • Reforma SRI. Este de departe cea mai importanta mostenire lasata de George Maior in urma sa. A schimbat fundamental modul de lucru, a scos din institutie multi reprezentanti ai Securitatii si a adus sange proaspat, a taiat multe dintre legaturile ilegitime dintre SRI si oamenii politici/oamenii de afaceri, a sustinut permanent obiectivele strategice ale Romaniei care au derivat din aderarea la NATO, la UE si din Parteneriatul strategic cu SUA.
  • Implicarea in lupta anticoruptie. Daca in mandatul lui Radu Timofte SRI era cvasi-inexistent in aceasta lupta, Maior si colegii din conducerea SRI au schimbat optica. Astfel s-a ajuns ca SRI sa furnizeze informatii esentiale pentru procurori, zeci de dosare majore de coruptie beneficiind de aportul SRI. De altfel, rolul SRI a fost recunoscut involuntar de fruntasul liberal Marian Petrache, care, intr-o stenograma din Dosarul Voicu publicata de presa, se referea la SRI si DNA ca fiind "curentul si motorul" luptei anticoruptie.
  • Oprirea scurgerii masive de informatii catre politicieni. SRI a incetat sa mai actioneze ca un serviciu de casa al partidelor aflate la putere, astfel ca politicienii (fie ei parlamentari, lideri de partid, ministri, premier sau presedinte) nu au mai primit informatii din dosare cu frecventa stiuta in mandatul lui Radu Timofte.
  • Consolidarea colaborarii in NATO. SRI a ajutat, alaturi de celelalte institutii romanesti din sistemul de securitate si aparare, la crearea unui profil de tara furnizoare de solutii de securitate. Cum? Prin contributia la operatiuni comune cu alte servicii aliate, prin furnizarea de informatii valoroase, prin expertiza pe dosare sensibile (Rusia, Marea Neagra, Republica Moldova etc). Asa se explica intalnirile devenite de rutina intre George Maior si sefii CIA, FBI sau ai serviciilor secrete europene.
  • Proiectarea unei imagini a Romaniei ca lider de initiativa in ce priveste criza din Ucraina. La summitul NATO din septembrie 2014, aliatii au decis ca Romania, prin SRI, sa conduca operatiunea de asigurare a securitatii cibernetice a Ucrainei.
  • Recuperarea lui Omar Hayssam. In 2013, SRI a participat la capturarea si repatrierea lui Hayssam, condamnat deja pentru terorism. Hayssam fugise din tara in 2006, prilej cu care toti sefii serviciilor secrete si-au dat demisia. Acela a fost momentul in care Maior a ajuns director al SRI si a inceput reforma.

Nerealizari:

  • Relatia denaturata cu comisia parlamentara de control. Presa, analistii si oamenii politici au sesizat inca de acum cativa ani ca parlamentarii investiti cu controlul civil al SRI au devenit, incet-incet, adevarati purtatori de cuvant ai serviciului. Cel mai pregnant s-a constatat aceasta unitate de opinii in scandalul legilor bigbrother, si a alimentat senzatia ca SRI a acumulat prea multa putere. Aceste acuze, lansate, printre altii, si de Traian Basescu la finalul mandatului sau de presedinte, sunt legate de slabirea controlului civil prin intermediul Parlamentului (vezi punctul de mai sus), dar si de cresterea permanenta a bugetelor si a numarului de angajati.
  • Relatia SRI cu Sebastian Ghita. Omul de afaceri, concomitent patron de presa si politician PSD, a devenit furnizor de echipamente pentru SRI, in conditiile in care el insusi face parte din Comisia parlamentara de control. RiseProject a aratat numarul si valoarea contractelor.
  • Eficienta unor filiale judetene. In ciuda reformei, au ramas inca filiale care performeaza prost, unde nu stim cum s-au realizat promovarile. Sa ne amintim ca si DNA la randul sau are "gauri negre" pe harta filialelor, unde activitatea e mai slaba, si asta se poate explica si prin faptul faptul ca in acele filiale DNA are probleme cu alimentarea de informatii (pe principiul "curentul si motorul"). Tot aici e neclar in ce masura serviciul a actionat cu firme sub acoperire, distorsionand pietele economice.
  • Implicarea lui George Maior in campania electorala prezidentiala din 2014. A fost una indirecta, dar care a lasat sa planeze un semn de intrebare asupra prestatiei sale in legatura cu PSD. In mod concret, Victor Ponta, candidatul PSD, a anuntat intre cele doua tururi de scrutin ca George Maior este unul dintre favoritii sai pentru functia de premier daca ar castiga alegerile. Maior a dat atunci un raspuns ambiguu, refuzand sa spuna clar daca a acceptat sau nu aceasta oferta: "La momentul investirii noului presedinte al Romaniei imi voi prezenta, spre evaluare, mandatul de director al SRI. Este o datorie de onoare si un obiectiv profesional legitim, dupa 8 ani in fruntea Serviciului Roman de Informatii. Pana la acel moment si atata timp cat voi ocupa aceasta functie, nu manifest si nu confirm interesul pentru un anume rol profesional viitor".