Scandalul presiunii puse de aprecierea francului elvetian asupra ratelor romanilor care s-au indatorat in aceasta moneda este abia la jumatate. O parte din bancile care au acordat imprumuturi in CHF au venit cu propuneri de solutii, BNR si-a exprimat punctul de vedere prin diverse voci de prim rang ale institutiei, iar politicienii au inteles imediat ca e rost de putin castig electoral sau macar de imagine pe acest subiect. Nu foarte diferit stau lucrurile si in cazul avocatilor clientilor imprumutati in franci. Clientii la randul lor devin tot mai vocali, organizand chiar iesiri in strada pentru a cere ca vocea lor sa fie luata in seama. Situatia aceasta nu e doar in Romania (noi stam bine fata de polonezi de pilda, unde drama e mai mare), dar scenariile pe care se lucreaza sunt aceleasi. Asadar, ce avem pana acum?

HotNews.roFoto: Hotnews

Reactia bancilor comerciale a venit pe masura ce au obtinut "binecuvantarea" BNR

• 16 ianuarie. Reactia OTP. In urma unei analize care vizeaza istoricul clientului si conditiile actuale ale acestuia, clientii vor putea beneficia de o reducere temporara cu pana la 1.5 puncte procentuale a marjei ratei de dobanda la creditele in CHF cu dobanda variabila, pentru o perioada de trei luni. OTP Bank Romania va analiza constant evolutia pietei si isi asigura clientii ca va continua sa gaseasca masuri de protectie adaptate nevoilor reale ale acestora, pentru a-i sustine in asemenea situatii neasteptate. Banca cu capital maghiar a fost nevoita sa faca si ea o majorare de capital, Registrul Roman al Comertului aproband inca din 7 ianuarie 2015, aceasta majorare  175,344 milioane de lei. Astfel, capitalul reglementat al bancii a fost majorat de la 782,9 milioane de lei, la 958,25 milioane de lei.

• 19 ianuarie 2015. Reactia Volksbank, banca comerciala cu cel mai consistent portofoliu in chf si cu cele mai mari probleme de imagine. Institutia a fost recent preluata de Banca Transilvania."Pentru a veni in ajutorul clientilor sai, Volksbank Romania a decis sa mentina pe o perioada de 3 luni (intre 20 ianuarie 2015 si 17 aprilie 2015) un curs valutar fix,  de 3,8035 Lei pentru 1 CHF (cursul de schimb VBRO valabil la data de 31 decembrie 2014), pentru platile urmatoarelor 3 rate lunare datorate de clienti.  Cursul oferit de Volksbank Romania este cu 17,5% sub cursul anuntat de BNR luni, 19 ianuarie 2015 - de 4,4716 RON/CHF", anunta oficialii bancii.
  

Practic, se face conversia creditelor din franci la cursul din ziua in care are loc aceasta conversie (asta spune legea contabilitatii) iar pentru a se ajunge la acel curs fix, banca acorda un discount pentru care actionarii aduc bani de acasa. In termeni tehnici, majoreaza capitalul bancii. "Aceasta solutie a fost aprobata de actionari, conversia urmand sa se faca la cursul zilei, iar pierderea realizata prin acordarea discountului urmand sa fie acoperita prin majorare de capital, lucru care s-a si facut", explica seful Supravegherii din BNR, Nicolae Cinteza, in Bursa.

• 21 ianuarie. Reactia Raiffeisen Bank. Raiffeisen Bank reduce dobanda pentru clientii cu credite in CHF, resetand-o anticipat, cu cinci luni inainte, conform ultimei scaderi anuntate de Banca Centrala a Elvetiei, de 0,5%. Banca opera recalculari ale dobanzii de doua ori pe an, urmatoarea urmand sa aiba loc in iulie. Recalcularea dobanzii va fi intra in vigoare de vineri, 23 ianuarie, au anuntat oficialii bancii intr-un comunicat difuzat miercuri. ￯Am hotarat sa scadem dobanda la aceste credite acum, desi termenul de resetare era la 30 iunie 2015, pentru ca nivelul ratelor lunare sa nu fie atat de afectat de majorarea cursului CHF. Este inca o modalitate a noastra de a sustine clientii in aceasta perioada dificila. Cea mai eficienta modalitate de a sprijini clientii care au dificultati de plata a ratelor ramane insa restructurarea creditului, pe care o oferim de la caz la caz, inca din 2009￯, a spus Vladimir Kalinov, Vicepresedinte Retail Banking, Raiffeisen Bank. Rata medie coboara in urma aceste masuri cu circa 15 euro- de la 410 chf la 395 chf.

Raiffeisen Bank are un portofoliu relativ restrans de clienti cu expunere in CHF, respectiv 8800 de clienti, iar toate creditele oferite sunt garantate cu proprietati imobiliare. "Incepand cu anul 2009, banca ofera solutii de restructurare pentru clientii cu credite in CHF sau EUR. Din 2012, Raiffeisen Bank ofera si solutii individualizate pentru clientii cu dificultati financiare care doresc conversia creditelor din CHF sau EUR in RON ", se mai precizeaza in comunicatul Raiffeisen.

• 26 ianuarie. Reactia Bancii Romanesti. "Banca Romaneasca S.A. a decis reducerea dobanzii pentru clientii cu credite in franci elvetieni (CHF) cu peste 0,8% prin aplicarea indicelui LIBOR de la data de 26.01.2015, absorbind astfel o parte din impactul negativ generat de recenta depreciere a monedei nationale fata de CHF. Aceasta reducere se va aplica pana la urmatoarea data de actualizare a dobanzilor pe baza indicelui LIBOR, conform conditiilor contractuale", se arata intr-un comunicat de presa transmis luni.

Reactia clasei politice. Se incearca transferul in registru politic a problemei aprecierii francului

• Ponta: Nu cred in conversia fortata a creditelor, dar bancile ar trebui sa suporte o parte din pierderi

22 ianuarie. Premierul Victor Ponta spune ca nu crede ca problema creditelor acordate in franci elvetieni poate fi rezolvata prin conversia fortata a acestora intr-o alta moneda, dupa modelul Ungariei, dar ca bancile trebuie sa fie obligate sa isi informeze mai bine clientii si sa suporte o parte din pierderi.

El a afirmat, in acelasi timp, ca nu exista o economie de piata care sa functioneze fara sistemul bancar si ca o eventuala retragere a banilor din tara de catre acestea ar afecta atat statul, care isi finanteaza deficitul cu ajutorul lor, cat si companiile, potrivit Mediafax.

"Este foarte popular sa injuri bancile. Nu exista o situatie in care nimeni nu pierde, problema este cum distribui aceasta pierdere din punct de vedere moral si al eficientei", a spus Ponta intr-un interviu pentru Jurnalul. Premierul a adaugat ca si persoanele care isi propun sa contracteze un credit trebuie sa fie foarte atente atunci cand citesc textul contractului.

• La nivelul Ministerului Finantelor s-a venit cu o ciorba reincalzita: o varianta imbunatatita a "Electoratei", program guvernamental cu rezultate nule.

21 ianuarie. Darius Valcov, ministrul Finantelor doreste sa simplifice rescadentarea creditelor si sa creasca venitul brut care asigura eligibilitatea participarii de la 2200 lei la 3000 de lei, ceea ce ar spori numarul posibililor beneficiari la maximum 1050 persoane respectiv un plus de 200.000 persoane.Urmeaza "sprijinirea mai consistenta a debitorilor care se califica pentru aceasta schema in sensul cresterii mai accentuate a veniturilor disponibile prin cresterea deducerilor speciale pentru credit de la 900 de lei la 1500 de lei -echivalent cu maximum 240 reducere a impozitului pe venit. Impactul bugetar al viitoare Ordonante care sa modifice OUG 46 ar fi de 0,1%. Dorim acordarea creditului fiscal din luna imediat urmatoare a rescadentarii (comparativ cu o decalare de 2 ani in varianta anterioara). Daca proiectul nostru va fi aprobat, este posibil sa se aplice toate aceste modificari de la 1 martie", spune Valcov

• Partidele politice par a fi la unison in declaratii doar in ceea ce priveste faptul ca bancile trebuie sa isi asume o parte din pierderi

PSD, prin vocea parlamentarului Ana Birchall, propune doua lucruri punctuale. Primul, ca la solicitarea clientului, in cazul creditelor acordate in CHF conversia soldului acestor credite sa se realizeze la un curs mediu al perioadei de la acordarea creditului pana in ziua conversiei. Ai luat un credit in 2007, cand francul era 2 lei, iar acum e 4,4 lei? Se face media si se obtine o conversie la 3.2 lei/franc. A doua propunere: sa se constituie la initiativa bancilor un fond de solidaritate alimentat din fondurile bancilor care pe baza unor criterii transparente sa se poata rezolva situatiile grave. Asta va fi mai dificil si din punct de vedere juridic cat si ca sa convingi bancile comerciale.

PNL, prin vocea lui Eugen Nicolaescu solicita BNR sa fie mai deschisa dialogului. "Solutia gasita trebuie sa fie neutra si sa nu produca discriminari. Am inteles care este rolul BNR si cat de mult se implica sau NU se implica. Am inteles rolul ARB si al Patronatului bancar. Lipseste cooperarea si colaborarea REALA intre parti. Fiecare se situeaza pe o pozitie din care sa aiba dreptate. Rog BNR sa fie mai activa in a promova dialogul intre banci si cetateni. Alaturi de Dv trebuie sa luati si Asociatia Romana a Bancilor. Pana cand o lege care sa rezolve problema va aparea vor trece cateva luni. Foarte optimist discutand, abia in partea a doua a acestui an ar putea aparea o asemenea lege", spune Nicolaescu. La fel de vocala este si Andreea Paul. "Solutia corecta este reducerea semnificativa a dobanzilor la creditele in franci elvetieni de catre bancile care s-au hazardat sa le ofere. Astept un semnal puternic de responsabilitate din partea BNR", spune Paul.

Reactia Bancii Nationale a Romaniei: Perceptia bancilor este ca solutia de a face conversia la alt curs ar fi neconstitutionala

Foarte pe scurt, BNR se opune conversiei creditelor in franci la un curs istoric. "Este ilegal ca aceste conversii sa fie facute la un alt curs decat la cel din ziua in care conversia se face", explica Nicolae Cinteza, directorul Directiei Supraveghere din BNR. "Da, francul elvetian a fost foarte ieftin. Alegerea a apartinut insa clientului

Nu spun ca bancile au explicat corect riscurile clientilor. Dar acelasi lucru s-a intamplat si pentru euro! O banca a trimis 14.000 de solicitari de conversii (e cazul Bancpost). A primit vreo 400 de raspunsuri. Restul au fost probabil imbatati ca vor castiga nu stiu ce procese cu banca. Orice decizie privind o conversie la alt curs decat cel din data tranzactiei , produce pierderi. Perceptia bancilor este ca solutia de a face conversia la alt curs ar fi neconstitutionala. Sunt banci care pot da faliment daca conversia se face la curs istoric. Ganditi-va cati deponenti au clientii bancilor respectiva. Si nu una sau doua banci risca falimentul!", mai spune Cinteza.

Banca Nationala a estimat o pierdere contabila de aproape 4,3 miliarde lei (950 milioane de euro) pentru cele 11 banci comerciale care au in portofoliu credite in franci elvetieni, daca s-ar aplica la portofoliul existent conversia in lei la cursul de la momentul acordarii imprumutului, scrie Mediafax. Banca centrala a calculat aceste pierderi intr-un scenariu care a avut in vedere cursurile istorice de la momentul acordarii celor 75.000 de credite aflate inca in bilanturile bancilor si cursul la zi pentru resurselor atrase in vederea finantarii portofoliului.

Potrivit simularii BNR, toate resursele din pasiv sunt practic la valoarea in lei la zi, fara sa se faca diferentieri privind costul real de finantare, fiind argumentat ca in contabilitatea romaneasca toate elementele de bilant denominate in valute straine sunt reflectate la cursul de la finalul fiecarei luni.

Valoarea in lei a soldului creditelor in franci elvetieni evidentiate in prezent in bilanturi se ridica acum la 9,8 miliarde lei. Banca centrala nu a luat in calcul creditele externalizate de banci.Din totalul celor 75.000 de persoane care figureaza cu credite in franci elvetieni inregistrate in bilanturile bancilor, aproape o treime (32%) se regasesc la Bancpost, 24% la Volksbank, 20% la Pireus Bank, 11% la Raiffeisen, 7% Banca Romaneasca si 2% la OTP Bank.

Din informatiile Mediafax, in cazul OTP datele nu sunt relevante, intrucat banca a externalizat aproape intreg portofoliul de credite in franci elvetieni catre un vehicul special, inregistrat in Olanda. Pentru creditele externalizate, banca realizeaza in prezent doar serviciul de colectare a creantelor.

Chiar daca bancile ar fi putut avea castiguri din aprecierea francului, in conditiile in care dobanzile si comisioanele aduceau venituri mai mari prin transformare in lei, iar la creditele pe termene lungi (25-30 de ani) rambursarea principalului era mica in primii ani, conversia la cursul istoric ar insemna o depreciere imediata a valorii nominale a imprumutului.

Un punct de vedere putin mai tehnic dar bine explicat are consilierul Guvernatorului, Lucian Croitoru. "Cand o astfel de situatie apare, este normal ca politicienii sa incerce sa gaseasca solutii corecte, care nu altereaza valorile generale ale societatii. De exemplu, o solutie este corecta daca odata aplicata nu genereaza hazard moral. Dar daca se intampla ca foarte multi oameni sa empatizeze cu cei loviti, atunci exista pentru politicieni tentatia de a adopta solutii care pot sacrifica, temporar sau partial, valorile profunde ale societatii.

Asa s-a intamplat si acum. Unii politicieni au cerut Bancii Nationale a Romaniei, ignorandu-i independenta si obiectivul ei fundamental (stabilitatea preturilor), sa instituie un curs fix al leului in raport cu francul elvetian. Altii au cerut reconvertirea creditelor din franci in lei, la un anumit curs din trecut.

Aceste masuri au implicatii asupra cursului leu/euro, asupra inflatiei, asupra rezervei valutare etc. De exemplu, fixarea cursului franc/leu la un anumit nivel relativ scazut, datorita cotarii cross (prin intermediul cursului leu/euro) a leului fata de franc ar face necesar ca banca sa vanda rezerve de euro, astfel incat sa aprecieze leul la, sa admitem, 3,7 lei/euro. Acest curs i-ar avantaja pe cei indatorati si i-ar dezavantaja pe exportatori. Dar, inainte de toate, s-ar putea dovedi iluzoriu. O scadere substantiala a rezervelor ar putea declansa un atac pe leu, astfel incat rezultatul final ar putea fi o depreciere a leului in raport si cu euro si cu francul. Nu poti utiliza cursul de schimb pentru rezolvarea punctuala a problemei celor indatorati in franci", spune Lucian Croitoru.

Cea mai transparenta banca centrala din regiune este fara indoiala, cea croata (unde situatia este similara cu cea de la noi), care a iesit public cu un comunicat postat pe pagina sa de internet in care au explicat cu cifre si grafice cati croati sunt imprumutati in franci, pe categorii de credite si venituri si care sunt optiunile pentru viitor.

Citeste si Familia Ionescu si ratele in franci elvetieni.

Reactia avocatilor clientilor: De la indemnul de a face plangeri la DNA si DIICOT pana la sugestia unei amnistii fiscale

Piperea: Faceti-le plangeri penale peste tot la DNA si la DIICOT. Pentru ca exista un inselat si cineva care a inselat si dintotdeauna cei care inseala sunt responsabili penal

Avocatul Gheorghe Piperea le-a transmis celor cu credite in franci elvetieni, la mitingul din Piata Constitutiei, ca bancile nu negociaza conditiile creditelor ca solutii individuale, in ciuda declaratiilor bancherilor, si i-a indemnat sa constituie grupuri de 200-300 persoane pentru a negocia, dar si sa faca plangeri la DNA si DIICOT. "Cheia problemelor nu mai este una economica. Trebuie sa vorbim de raspundere. Si aceasta apartine bancilor si brokerilor de credite. Si celui care a favorizat aceste credite. BNR a stiut ce se intampla. Daca nu a stiut trebuie sa-si dea demisia, daca a stiut, atunci cineva ar trebui sa raspunda inclusiv penal.

Daca este cineva naiv si i s-a exploatat naivitatea (..) inseamna ca a fost cineva destept. Demonstrati-le ca nu sunt chiar asa de destepti. Faceti-le plangeri penale peste tot la DNA si la DIICOT. Pentru ca exista un inselat si cineva care a inselat si dintotdeauna cei care inseala sunt responsabili penal", spune Piperea.

"Puteti sa va adunati in grupuri de 200-300 de persoane pentru a putea sa fiti importanti, sa puteti negocia. Degeaba vi se spune ca solutiile sunt individuale, ca solutiile sunt la indemana bancilor, nu negociaza nimeni cu dumneavoastra pana nu sunteti un grup mare!", a fost mesajul lui Piperea catre cei 3.000 de protestatari adunati in fata Parlamentului, informeaza Mediafax.

El i-a indemnat totodata pe clientii cu credite in franci elvetieni sa nu se astepte la solutii reale din partea parlamentarilor. De asemenea, a facut referire la potentialul risc pentru aprecierea cursului euro-leu in urma masurilor anuntate joi de Banca Centrala Europeana si impactul acestuia asupra clientilor cu credite in euro.

"Sunteti considerati si acum cantitate neglijabila. Eu am credit in euro, dar sa stiti ca ma tem foarte tare pentru ceea ce se va intampla saptamana urmatoare, pentru ca s-au intamplat niste lucruri la Banca Centrala a Europei si ce s-a intamplat la banca centrala a Elvetiei cu o saptamana in urma a fost ca un fel de preambul pentru ce va fi saptamana viitoare. Asa ca oti fi dumneavoastra cantitate neglijabila, dar sa vedem ce se va intampla cand va aparea o problema similara cu cei care au credite in euro, care sunt 60% din totalul creditelor, nu mai sunt neglijabile deloc!", a spus Piperea.

Cheia problemelor nu mai este una economica. Trebuie sa vorbim de raspundere. Si aceasta apartine bancilor si brokerilor de credite. Si celui care a favorizat aceste credite. BNR a stiut ce se intampla. Daca nu a stiut trebuie sa-si dea demisia, daca a stiut, atunci cineva ar trebui sa raspunda inclusiv penal.

Daca este cineva naiv si i s-a exploatat naivitatea (..) inseamna ca a fost cineva destept. Demosntrati-le ca nu sunt chiar asa de destepti. Faceti-le plangeri penale peste tot la DNA si la DIICOT. Pentru ca exista un inselat si cineva care a inselat si dintotdeauna cei care inseala sunt responsabili penal

Coltuc: Ne putem intrebarea retorica ce s-ar intampla pentru banci daca nimeni nu ar achita 80 de zile de acum incolo creditele acordate

"Ne putem intrebarea retorica ce s-ar intampla pentru banci daca nimeni nu ar achita 80 de zile de acum incolo creditele acordate? Se exonereaza de la plata sumele nerecuperate de catre institutiile publice reprezentand plata de despagubiri egale cu salariile indexate, majorate si reactualizate, alte drepturi precum si despagubiri morale catre salariatii disponibilizati din administratia publica centrala si locala ca urmare a punerii in aplicare a unor acte normative emise de Guvernul Romaniei si ulterior respinse sau declarate neconstitutionale, acordate in baza hotararilor judecatoresti definitive si irevocabile sau, dupa caz, definitive de reintegrare, si care au fost retinute de Curtea de Conturi sau alte institutii cu atributii de control ca fiind prejudicii.

Se exonereaza de la plata sumele reprezentand plata salariilor si alte drepturi salariale acordate salariatilor care au fost numiti in functii publice in temeiul unor acte normative emise de Guvernul Romaniei si care au continuat exercitarea functiilor si dupa respingerea sau declararea lor ca fiind neconstitutionale, si care au fost retinute de Curtea de Conturi sau alte institutii cu atributii de control ca fiind prejudicii. Politic nu se va rezolva nimic decat in acest sens.Alte masuri doar duc in ￯agonie￯acesti clienti", scrie si avocatul Coltuc pe blogul sau.

Reactiile altor tari la problema creditelor in franci elvetieni. De la "ar fi "imoral" si nedrept ca Statul sa ii ajute pe cei imprumutati in franci, defavorizandu-I astfel pe cei care au decis sa nu isi asume riscuri si sa ia credite in moneda nationala", la fortarea bancilor sa suporte cea mai mare parte a socului valutar

• In Polonia, de departe cea mai lovita economie din aceasta parte a Europei, peste o jumatate de familii poloneze s-au imprumutat "ieftin" inainte de criza, iar scumpirea francului le ameninta acum supravietuirea financiara. Cu toate acestea, vicepremierul Janusz Piechocinski, vorbind despre cresterea spectaculoasa a francului a zis asa:"Mai intai sa asteptam. Situatia se va stabiliza". Leszek Balcerowicz, fost guvernator al Bancii Nationale a Poloniei, unul dintre cele mai proeminenti economisti ai Poloniei si creierul transformarii Poloniei intr-o economie de piata a declarat pentru radioul polonez ca ar fi "imoral" si nedrept ca Statul sa ii ajute pe cei imprumutati in franci, defavorizandu-I astfel pe cei care au decis sa nu isi asume riscuri si sa ia credite in zloti. "Cand riscam si castigam, e OK, dar cand riscam si pierdem, sa vina altii sa plateasca pentru noi", a spus Balcerowicz,. Guvernul polonez lucreaza la o serie de planuri pentru convertirea in zloti a creditelor ipotecare in franci elvetieni ale populatiei, costurile operatiunii urmand sa fie suportate de banci, a declarat, luni, premierul polonez, Ewa Kopacz, transmite Bloomberg. Deocamdata nu se cunosc detaliile acestui plan.

Opozitia de dreapta din polotica poloneza- partidul Lege si Justitie (PiS) a prezentat o propunere care sa-i ajute pe cei indatorati in franci: posibilitatea ca acestia sa-si ramburseze imprumuturile la cursul de schimb de dinaintea scumpirii recente a chf.

"Prin lipsa de reactive de care da dovada coalitia de guvernamant, risca sa aduca zeci de mii de polonezi in faliment", a spus unul din liderii Opozitiei la un post de televiziune.

• Ungaria Aici, problema a fost transata mult mai simplu. Guvernul Orban  a fortat bancile sa suporte cea mai mare parte a socului valutar , implementand un mecanism prin care cetatenii pot rambursa creditele la un curs fix mult sub cel al pietei (256,6 forinti pe franc, actualmente nivelul fiind de 319,1 foritniti/chf). Orban a fost aspru criticat in intreaga Europa pentru aceasta masura, dar a tinut cu dintii , fiind una din temele preferate ale campaniei prin care a venit la putere in 2010, si in final a reusit s-o impuna.

• Croatia   Parlamentul Croatiei a aprobat vineri un proiect de lege privind introducerea, timp de un an, a unui curs de schimb valutar fix franc/kuna, pentru a-i proteja pe cei 60.000 de croati care au credite ipotecare in moneda elvetiana de efectele deprecierii kunei, relateaza Wall Street Journal, citat de Mediafax. Proiectul a fost aprobat de 83 dintre cei 151 de parlamentari croati. Cursul a fost fixat la 6,39 kuna pentru un franc, nivelul la care moneda locala se tranzactiona saptamana trecuta, inaintea deciziei bancii centrale elvetiene de a renunta la plafonul minim de 1,2 franci/euro. Vineri, kuna se tranzactiona la 7,79 unitati fata de franc. Prin stabilirea unui curs fix temporar, guvernul din Croatia vrea sa castige timp pentru analizarea unei posibile conversii in moneda locala a imprumuturilor in franci elvetieni.
  Legea "va rezolva parte din problema pentru un an", a declarat premierul croat Zoran Milanovic inaintea votului din Parlament.   Inca din 2011, prim ministrul Jadranka  Kosor a propus  bancilor sa reprogrameze  creditele cetatenilor astfel ca valoarea ratelor lunare sa fie cat mai aproape de starea initiala si sa practice cursul fix al francului elvetian fata de kuna croata, adica un franc egal pe atunci cu 5,8 kune respectiv 0,78 euro.Diferenta care apare, propunea Kosor, sa fie purtata ca datorie aparte, fara dobanda, timp de zece ani. In zece ani, aprecia Kosor, cursurile valutare se vor reaseza si poate va disparea si acesta datorie. Prim ministrul nu a lasat spatiu bancilor sa se tocmeasca prea mult, avertizandu-le ca impotriva acelor banci care nu se vor conforma, statul are parghii sa intervina.

Cateva concluzii si posibile solutii

Nimanui nu-i place sa piarda, asta e de domeniul evidentei. Nici bancilor, nici clientilor si nici avocatilor (aici vorbim de pierderea unor potentiali clienti). Drept este ca in cazul creditelor in franci asistam la ceea ce se cheama asimetrie informationala. Bancile stiu intotdeauna mai multe decat stiu clientii. Au informatii pe care clientii nu le au, asa cum drept este ca nu e obligatia clientilor sa fie doctori in finante. In perioada de boom a creditarii, veniturile bancherilor depindeau si de volumul creditelor vandute clientilor, asa incat acestia erau direct interesati sa vanda produsele bancii. Credite mai multe inseamna cresterea activelor, a cotei de piata si in final, multumirea actionarilor bancii. Aparent, toti castiga. Clientul isi ia casa visata, bancherii isi iau bonusurile iar actionarii, dividendele binemeritate. Cand dai aceste credite cu ochii inchisi, ele devin bumerang si pierd toti.

De cealalta parte, un contract e un contract. Daca francul se ieftinea si bancile le propuneau acum clientilor sa achite rate mai mari ca sa nu piarda ele, nu cred ca ar fi convenit clientilor. Si pe urma, ce te faci cu cei imprumutati in euro? Si lor le-a crescut cursul, de ce sa nu-i ajutam pe toti?

Ca posibile solutii:

• Bancile care au promovat produse in franci elvetieni sa suporte o parte din pierdere. Creditorul trebuie sa fie protejat in cazul in care debitorul a actionat cu rea-credinta, dar, in schimb, creditorii trebuie sa-si accepte responsabilitatea in cazul in care printr-o oferta nepotrivita, au provocat supraindatorea clientului . Ar trebui - pe scurt- sa suporte o parte din costurile rezolvarii acestei probleme. Cele mai bune practici necesita un compromis intre debitor si creditor; debitorul trebuie sa plateasca maxim din cat isi permite, iar creditorul trebuie sa accepte ca suma este cea mai buna oferta pe care o poate incasa de la client. Sa nu uitam ca NU TOATE BANCILE au dat credite in CHF. Stiu de pilda cazul BCR,care a refuzat sa vanda produse in franci, desi era o adevarata presiune asupra lui din partea unor directori care isi vedeau cotele de piata in scadere, amenintate de celelalte banci care au dat imprumuturi in franci.
• Adoptarea legii falimentului personal cat mai rapid cu putinta, poate intr-o forma imbunatatita fata de actuala varianta, care are multe lacune.
• Datio in solutum.