Ministrul de Externe Bogdan Aurescu spune, intr-un interviu acordat RFI, ca dosarul privind delimitarea platoului continental nu poate fi atacat, chiar si in contextul provocarilor din regiune. Bogdan Aurescu este cel care a condus echipa ce a pledat cauza Romaniei la Haga in dosarul delimitarii platoului continental cu Ucraina. Noul sef al diplomatiei de la Bucuresti spune ca "nu exista niciun fel de modalitate juridica de contestare a hotararii pe care Curtea Internationala de Justitie a dat-o in februarie 2009. Este o hotarare definitiva, este irevocabila, nu exista niciun fel de cai de atac, deci ea nu poate fi constestata in fata Curtii Internationale de Justitie."

Voi face prima vizita in calitate de ministru de externe la Chisinau, pe 1 decembrie: alegerile din Republica Moldova, care vor fi organizate pe 30 noiembrie, reprezinta un moment istoric pentru tara vecina iar pentru Romania "o problema de securitate nationala". Este una din declaratiile facute intr-un interviu acordat RFI de proaspatul ministru de externe Bogdan Aurescu.

Seful diplomatiei de la Bucuresti a vorbit si despre situatia tensionata din Ucraina, care ar putea de asemenea sa afecteze intersele sau securitatea Romaniei. Bogdan Aurescu crede ca in aceste conditii se impune cu atat mai mult ca prezenta aliata pe teritoriul Romaniei sa se materializeze. Aspect care va fi discutat in cadrul celei de-a doua deplasari externe a ministrului, pe 2 decembrie, la ministeriala NATO de la Bruxelles.

Rep: Ati anuntat ca veti face prima vizita oficiala la Chisinau ... spuneati ca alegerile din Rep. Moldova reprezinta o problema de securitate nationala pentru Romania. De ce aceasta apreciere?

B.A.: "La aceste alegeri din 30 noiembrie Republica Moldova va avea posibilitatea sa decida mentinerea parcursului european, mentinerea caii de reforma profunda a Republicii Moldova sau va putea sa aleaga o alta cale care, evident, nu corespunde interesului nici al Romaniei si nici al Republicii Moldova.

Din punctul de vedere al Romaniei este extrem de important ca tot ceea s-a investit in ultimii ani de catre societatea Republicii Moldova in primul rand, de catre Guvernul Republicii Moldova, de catre coalitia proeuropeana de la putere sa se mentina si sa se construiasca pe baza acestui efort.

Pana la urma Romania a sustinut in mod dezinteresat, dar foarte puternic acest efort de apropiere al Republicii Moldova de Uniunea Europeana prin sustinerea liberalizarii vizelor, pe 28 aprilie, prin semnarea Acordului de Asociere si de Comert Liber Aprofundat si Cuprinzator, pe care de altfel Romania l-a ratificat, a fost primul stat care a ratificat acest acord de asociere. Iar acordul de asociere reprezinta, pana la urma, intr-o proportie foarte mare, acquis european, r care fiind aplicat reprezinta de fapt reforma: reforma societatii, reforma institutiilor, reforma pietei din Republica Moldova. Toate acestea reprezinta o investitie in viitorul Republicii Moldova."

Rep: Ati mentionat din nou, domnule ministru, ca interesele Romaniei, chiar securitatea tarii noastre, pot fi afectate, referindu-va la conflictul din Ucraina, la intreaga vecinatate estica. Va intreb cum poate fi afectata securitatea Romaniei de conflictul care macina de cateva luni de zile estul tarii vecine.

BA: "Nu putem sa trecem cu vederea faptul ca in Ucraina, in regiunea de est, are loc un conflict. Din pacate in urma protocolului si a memorandumului, care au fost incheiate in luna septembrie la Minsk, care au prevazut si o incetare a focului, am constatat cu totii ca aceasta incetare a focului nu este mentinuta in totalitate, vedem in continuare ca exista interferente in aceasta zona din partea Rusiei. Prin urmare, constatam ca exista tendinta de a se transforma aceasta zona din estul Ucrainei intr-un conflict prelungit. Nu spun ca suntem acolo. Nu spun ca suntem deja in prezenta unui conflict prelungit, dar existenta unei astfel de posibilitati evident ca nu contribuie la intarirea stabilitatii statului vecin. Iar pentru Romania, Ucraina este nu numai cel mai mare vecin din Est, dar reprezinta si statulunde se gaseste o comunitate foarte importanta de romani. Aproape 500. 000 de romani traiesc in Ucraina, sunt a doua minoritate nationale ca numar in statul vecin."

Rep: Vorbeati in conferinta de presa de astazi despre o prezenta aliata pe teritoriul Romaniei care se va materializa. V-as ruga sa ne explicati ce inseamna asta exact?

B.A.: "Este vorba despre punerea in aplicare a deciziilor summitului NATO, din luna septembrie, din Marea Britanie, care dupa cum cunoasteti, evident, drept consecinta a situatiei din vecinatatea Romanie, din Ucraina, din regiunea Marii Negre, a decis o serie de masuri. Printre aceste masuri se numara planul de actiune pentru cresterea vitezei de reactie a Aliantei Readiness Action Plan care contine atat masuri de asigurare sau reasigurare, cat si masuri de adaptare a Aliantei la noul context de securitate. Printre aceste masuri de adaptare, pentru ca masurile de asigurare sunt cele pe care le cunoasteti, prezenta aliata cu avioane de supraveghere AWACS, exercitii care se fac impreuna cu statele aliate si cu, evident, statele din flancul estic, inclusiv Romania, prezenta navala crescuta in Marea Neagra. Deci pe langa aceste masuri de reasigurare, masurile de adaptare presupun crearea unei forte de reactie rapida, asa numita very high readiness joint task force, pe de o parte. Iar pe de alta parte, stabilirea unei prezente permanente sau pe baza rotationala, evident, in statele din flancul estic, inclusiv din Romania. Adica prezenta unor structuri de tip comanda si control aliat in statele din flancul estic. Acest proces de implementare a deciziilor summitului, inclusiv in ceea ce priveste Readiness Action Plan) este in curs. Momentul de saptamana viitoare, 2 decembrie, ministeriala NATO de externe va fi un moment foarte bun pentru a verifica stadiul aplicarii acestor decizii. Sigur ca procesul de implementare va continua, exista un alt reper important si anume reuniunea ministeriala NATO a ministrilor apararii din februarie 2015, unde se va putea evalua cu si mai mare certitudine gradul de implementare a acestor decizii. Dar este important sa vedem impreuna cu toate statele aliate in ce masura am progresat de la momentul la care s-au adoptat la summit aceste hotarari."

Rep: Bogdan Aurescu, foarte concret, vor aparea baze americane militare sau NATO in Romania?

B.A. "Nu este vorba despre baze in sine¬sigur cand spunem cuvantul baza, imaginea este cea clasica de baza cu o prezenta consistenta, cu structuri amplasate¬avem in vedere o combinatie de masuri care se refera la cresterea capacitatii de reactie a Aliantei¬.pe de o parte e vorba de o forta de reactive rapida si pe de alta parte de elemente de sprijin care vor fi amplasate in statele din flacul estic al aliantei si care impreuna vor forma aceasta capacitate de reactive rapida a NATO. Prin urmare nu este vorba de baze in sine ci de prezenta pe baza rotationala , dar o prezenta continua in statele din flancul estic, inclusiv in Romania."

Rep: Parteneriatul strategic cu SUA, Bogdan Aurescu, pe linie diplomatico-militara cum ar mai putea fi intarit, imbunatatit?

B.A. "Relatia de parteneriat strategic mai ales pe dimensiunea politico- militara este una foarte solida si va reamintesc faptul ca saptamana trecuta au fost la Bucuresti reprezentanti de rang inalt din Departamentul de stat, am discutat impreuna modalitatile de progres in ceea ce priveste dimensiunea politico-militara a parteneriatului strategic si unul dintre elementele importante la care ne-am referit a fost progresul in ceea ce priveste realizarea bazei de la Deveselu care va deveni functionala la sfarsitul anului 2015, deci anul viitor. Deci iata ca exista permanent teme importante pe agenda bilaterala de securitate. Am discutat evident si alte aspecte¬exista si alte proiecte foarte importante: folosirea aeroportului de la Mihail Kogalniceanu ca punct de tranzit inspre si dinspre Afganistan , misiunea Resolute Support care inlocuieste fortele ISAF, este un alt element important de cooperare, Romania va participa cu un numar consistent de militari."

Rep: Presedintele ales Klaus Iohannis spunea la un moment dat ca Romania poate si trebuie sa devina un partener mai profilat in organismele din care face parte si as vrea sa va intreb in ceea ce priveste apartenenta noastra la UE, in viziunea dvs , cum ar putea sa-si contureze si mai bine Romania profilul in organismul comunitar?

B.A.: "Sigur ca este vorba de un proces in constructie. Romania are deja un anumit profil daca ne uitam la dimensiunea politicii de securitate si aparare comune, in care avem o contributie consistenta de exemplu, la misiunile UE in diverse zone sensibile, e vorba de misiunile civile si militare ale UE, Romania se afla pe locul 5 intre statele contributoare cu experti secondati si pe locul 2 in ce priveste contributia cu experti contractuali din aceste misiuni. La un moment dat, acum doi sau trei ani, Romania se gasea chiar pe locul unu in ierarhia statelor membre care participa la astfel de misiuni - este iarasi un exemplu care arata ca Romania isi poate gasi un rol specializat sau de exepertiza aparte in ceea ce priveste politica externa a UE."

Rep: Apropo de, daca vreti de explorarea altor orizonturi, premierul Victor Ponta vorbea la un moment dat de un parteneriat strategic cu China. E eficient, ne trebuie domnule Aurescu?

B.A.: "Nu pot decat sa va raspund ce a raspuns si un inalt reprezentant al Departamentului de Stat care a fost intrebat la Bucuresti exact pe aceasta tema iar raspunsul a fost "Cum pot eu sa ma pronunt negativ cu privire la intarirea relatiilor de parteneriat in special in domeniul economic, commercial cu China, in conditiile in care presedintele Barack Obama tocmai s-a intors dintr-o vizita bilaterala de succes in China?"

Rep: Un raspuns care se citeste printre randuri asadar. Bogdan Aurescu, ati fost avocatul Romaniei la Haga cand s-a delimitat platoul continental. Spuneti-mi, va rog, daca ar putea fi puse in cauza prevederile acelei decizii a Curtii Europene de Justitie? Bineinteles, citind toata aceasta intrebare a mea in cheia politicii agresive a Rusiei, a anexarii Crimeei din martie?

BA: "Nu exista niciun fel de modalitate juridica de contestare a hotararii pe care Curtea Internationala de Justitie a dat-o in februarie 2009. Este o hotarare definitiva, este irevocabila, nu exista niciun fel de cai de atac, deci ea nu poate fi constestata in fata Curtii Internationale de Justitie. Nu cred ca exista motive de preocupare, cel putin din punct de vedere juridic, in acest dosar."

Citeste restul interviului pe www.rfi.ro.