Papa Francisc va face marti o vizita la institutiile europene de la Strasbourg pentru a cere unui continent in criza sa ramana deschis fata de straini si sa continue sa lucreze in favoarea dreptatii in lume, relateaza AFP, citat de Mediafax. In timpul acestei deplasari de patru ore, cea mai scurta a unui papa in strainatate, Francisc va lua cuvantul in fata Parlamentului European, in fata reprezentantilor celor 28 de tari membre UE, si a Consiliului Europei, o organizatie interguvernamentala care reprezinta 47 de state.
Ultima vizita a unui papa in aceste institutii dateaza din 1988 si a fost facuta de Ioan Paul al II-lea cu putin timp inainte de caderea Zidului Berlinului.
Papa Francisc va fi primit la Strasbourg de secretarul de stat francez pentru Afaceri Europene Harlem Desir.
Dar programul nu prevede nici vreo celebrare publica, nici vreo baie de multime. Credinciosii vor trebui sa se multumeasca sa urmareasca cele doua discursuri pe un ecran gigantic din catedrala sau sa incerce sa vada silueta alba la intrarea in Consiliul Europei.
Faptul ca Jorge Bergoglio nici macar nu pune piciorul in catedrala care sarbatoreste un mileniu de existenta a generat dezamagire, dar Vaticanul a promis o alta vizita in Franta in 2015.
Papa argentinian, care pana in prezent a neglijat Europa in deplasarile sale, a creat surpriza alegand sa inceapa in septembrie cu Albania, pentru a insista asupra dimensiunii continentale, populare, interreligioase si neinstitutionale a idealului european.
Dupa Ioan Paul al II-lea si Benedict al XVI-lea, care au vorbit despre radacinile crestine ale Europei, vizita Papei Francisc in Europa era asteptata, intr-o perioada de tensiuni: criza economica, somaj, imigratie, dezbateri in randul societatii si, de acum, amenintarea unui nou Razboi Rece prin conflictul din Ucraina.
Primul papa din "Lumea Noua", popular in randul credinciosilor dar si al laicilor, Francisc a parut deseori critic fata de Europa, un continent imbatranit si "obosit", asa cum l-a descris el, in timp ce alegerile europene din mai au confirmat o crestere a extremei drepte.
La invitatia presedintelui Parlamentului European, socialistul Martin Schulz, papa nu vine in calitate de "sef de stat", ci investit cu "marea autoritate pe care i-o recunoaste mare parte din comunitatea internationala", potrivit purtatorului de cuvant al Vaticanului, Federico Lombardi.
Nu aceasta este si parerea deputatilor spanioli din cadrul Izquierda Plural, care vor parasi sala. In numele laicitatii, eurodeputatul francez Jean-Luc Melenchon, fondatorul Partidului de Stanga (stanga radicala), a apreciat ca papa nu are "ce cauta aici".
Intr-un editorial publicat in cotidianul Vaticanului, Martin Schulz a apreciat, dimpotriva, ca vizita ar putea "scoate Europa din toropeala". Ea nu este cu nimic "un atac la adresa laicitatii", a adaugat el, vorbind despre un "rol de prim-plan al Bisericii pentru a limita pagubele, materiale si imateriale, ale crizei economice".
Discursul papei ar trebui sa aiba o dimensiune sociala puternica: pentru papa, catolicii trebuie sa aiba o "contributie proprie" la proiectul european aparand "solidaritatea cu cei exclusi", a explicat secretarul de stat Pietro Parolin.
Somajul in randul tinerilor, care afecteaza mai mult de un tanar european din cinci, precum si marginalizarea persoanelor in varsta si a imigrantilor ar trebui denuntate.
Papa Francisc ar trebui sa le aminteasca europenilor lunga lor istorie de imigratie - propria sa familie a emigrat din Piemontul italian catre Argentina - si datoria lor de a-i primi pe cei care fug de saracie si conflicte, respectand diferentele, mai ales in ceea ce ii priveste pe musulmani.
Casatoriile intre persoanele de acelasi sex, provocarile bioetice, avortul si eutanasia sunt, de asemenea, subiecte arzatoare. In cercurile conservatoare ale Bisericii, multi asteapta sa vada daca papa va formula critici la adresa reformelor in vigoare sau daca se va limita la niste recomandari generale.
In fata Consiliului Europei, papa ar urma sa le ceara europenilor sa construiasca "poduri", la 25 de ani de la disparitia Cortinei de Fier, si sa ramana implicati in lume pe teren diplomatic, umanitar si al drepturilor fundamentale.
La 100 de ani de la Primul Razboi Mondial, Francisc ar urma sa faca apel la calm in Ucraina. Marja sa de manevra este redusa, deoarece ortodoxia rusa este in prima linie in apararea Kremlinului.
