​Jaful din padurile romanesti a facut obiectul unui raport al Curtii de Conturi (vezi atasament), institutie care a confirmat ceea ce se banuia: furturi de peste 1.676.779 metri cubi de lemn in ultimii 3 ani, din care 925.372 mc s-au constatat in anul 2013. "Volumul de lemn taiat ilegal ce apare in cifrele oficiale nu reflecta nici pe departe amploarea fenomenului", scriu inspectorii Curtii, care detaliaza si modul in care erau "mascate" taierile ilegale. Una dintre metodeeste cea a recoltarii prin produse accidentale. Arborii erau declarati ca fiind afectati de factori daunatori, fara a se intocmi documentatiile aferente sau fara a le supune aprobarilor de derogare. Astfel, in anii 2012 si 2013 s-a recoltat un volum de 2786 mii mc respectiv 3648 mii mc "accidental", din care doar pentru 211.000 mc, respectiv 4,2% din volumul total, au existat aprobari de derogare. Reamintim ca recent, Viorel Hrebenciuc a fost arestat preventiv pentru implicarea intr-un caz privind retrocedarea ilegala a 43.000 de hectare de padure.

Ce mai arata raportul Curtii de Conturi:

• O tendinta alarmanta de diminuare a fondului forestier national o constituie transformarea, dupa defrisare, a terenurilor forestiere in terenuri agricole sau pasuni, tendinta manifestata mai ales dupa retrocedarea terenurilor cu vegetatie forestiera prin Legea nr. 18/1991. Pana in prezent, au fost identificate 800 ha in judetul Teleorman si 56 ha in judetele Vaslui si Galati care au fost defrisate si transformate ilegal in terenuri agricole prin schimbarea categoriei de folosinta a terenurilor. In judetul Vaslui s-au identificat 172 ha care, dupa exploatarea abuziva a masei lemnoase, au fost abandonate, pe aceste terenuri practicandu-se pasunatul abuziv.

• Fondul forestier national al Romaniei ocupa la data de 31.12.2013 suprafata totala de 6.538.522 ha, din care 6.380.599 ha suprafete acoperite de paduri. Fondul forestier in Romania ocupa o suprafata reprezentand cca. 27,33% din teritoriul tarii, sub nivelul mediu al Uniunii Europene, care este de aproximativ 32%. Fondul forestier aflat in proprietatea statului la data de 31.12.2010 avea suprafata de 3.338.898 ha, cuprinzand suprafete ocupate efectiv cu paduri de 3.224.951 ha. In perioada 1990-2010, suprafata fondului forestier-proprietatea publica a statului s-a redus cu 3.028.762 ha, prin retrocedari catre persoane fizice si juridice, urmare aplicarii legilor de fond funciar. Legile de retrocedare elaborate in trepte, confuze si lipsite de viziune, au facilitat abuzurile, conflictele, litigiile etc. si au prelungit nepermis de mult procesul de reconstituire a dreptului de proprietate, afectand stabilitatea sistemului forestier si a pietei lemnului. Legislatia administrarii si controlului padurii a fost decuplata de cea a reconstituirii drepturilor de proprietate, cu efecte catastrofale in padurile particulare.

• Fondul forestier proprietate publica a statului, administrat de RNP, reprezinta 49,37%, iar restul de 50,63% este in cea mai mare parte administrat de structurile silvice private. Administrarea se realizeaza prin 326 ocoale silvice de stat din structura RNP si prin 140 ocoale silvice private, iar activitatile de cercetare stiintifica si de dezvoltare tehnologica se desfasoara preponderent prin ICAS.

• Din 716 mii proprietari de paduri, 708 mii au proprietati mai mici de 30 ha teren forestier, insa majoritatea se grupeaza in jurul unei proprietati medii forestiere de 1,1 ha.
• Chiar si punerea in posesie a suprafetelor de padure catre persoanele fizice s-a facut deficitar mai ales in cazul aplicarii Legii nr. 18/1991. Suprafata ce trebuia retrocedata unui numar atat de mare de fosti proprietari sau mostenitori ai acestora a fost predata grupat de catre RNP comisiilor locale de reconstituire a dreptului de proprietate. Acestea, in baza listelor validate, urmau sa faca punerea in posesie efectiva pe teren odata cu granituirea proprietatilor. Multe dintre comisiile locale s-au marginit la a transmite titlurile de proprietate, fara sa mai faca puneri in posesie. In astfel de situatii, persoanele indreptatite la reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor forestiere au devenit proprietari -pe hartie-, fara a cunoaste amplasamentele in teren a padurilor retrocedate. In cazurile in care comisiile locale au facut punerea in posesie efectiva parcelarea terenurilor forestiere s-a facut dupa practica adoptata in cazul terenurilor agricole. Astfel, padurile au fost impartite in fasii late de cativa metri si lungi de sute sau chiar mii de metri.

• Aproape o jumatate de milion de hectare de padure sunt neadministrate sau fara contracte de prestari servicii silvice sau de paza. Aceste paduri, terenuri forestiere de pe care s-a indepartat partial sau total vegetatia forestiera, sunt complet abandonate. Majoritatea acestora este proprietate a persoanelor fizice. Incercarea ITRSV - urilor de a cuprinde aceste paduri in diferite forme de administrare a intampinat numeroase dificultati, din care mentionam: neidentificarea proprietarilor; succesiuni nedezbatute; vanzari succesive de terenuri forestiere fara declararea tranzactiilor la organele silvice; necunoasterea amplasamentului, intrucat nu s-au facut puneri in posesie pe teren ci numai pe hartie; lipsa cadastrului forestier si a granitelor intre proprietati; inexistenta interesului economic pentru proprietari, deoarece de pe majoritatea terenurilor a fost indepartata vegetatia forestiera; ocoalele silvice nu au interesul sa incheie astfel de contracte, nu numai pentru faptul ca nu-si pot recupera contravaloarea prestatiilor ci si pentru ca, pur si simplu, nu pot pazi proprietati enclavizate intre alte proprietati pentru care nu se incheie contracte.

• Volumul de lemn taiat ilegal ar fi de 22,6 mil. mc masa lemnoasa. Estimarile de mai sus trebuie privite ca limite minime, fenomenul taierilor ilegale fiind extrem de extins datorita conditiilor aratate.
• In general discutiile se poarta in jurul volumului de masa lemnoasa taiata ilegal si mai putin este adus in discutie subiectul esentelor valoroase, cum ar fi ciresul si lemnul de rezonanta. Acesti arbori au fost sacrificati primii de catre cei care le cunosteau valoarea. Au existat perioade in care chiar statul a facilitat taierea acestor arbori. Spre exemplu, in perioada in care exportul de lemn nu era liberalizat au fost fixate preturi minime de licenta de export in totala neconcordanta cu preturile internationale. Astfel, s-a ajuns ca pretul minim de licenta la cires sa fie de 400 euro/mc in timp ce pe piata internationala preturile depaseau curent 1000 euro/mc.

• In anii 2012 si 2013 s-a recoltat un volum de 2786 mii mc respectiv 3648 mii mc accidentale I, din care au existat derogari pentru 211 mii mc, respectiv 62 mii mc, ceea ce reprezinta 4,2 % din volumul total accidentale I recoltat

• In perioada 2002-2011, numai pe raza OS Garda, s-a taiat ilegal din padurile statului 201.379 mc de masa lemnoasa, producandu-se un prejudiciu de 56.107.167 lei. Nu exista o explicatie rezonabila pentru astfel de fapte, care s-au produs intr-o perioada atat de lunga (10 ani) si au scapat de sub controlul directiei silvice care avea in structura ocolul silvic respectiv.

• Comunei Albac, din judetul Alba, i-a fost reconstituit dreptul de proprietate asupra a 2.661 ha de teren forestier. In anul 2002 s-a intocmit un amenajament silvic pentru suprafata de 1.662 ha, cu valabilitate in perioada 2003-2013. Conform amenajamentului, a fost fundamentata posibilitatea anuala de produse principale in volum de 6.263 mc/an (62.634 mc in deceniul de aplicare), posibilitatea de produse secundare de 325 mc/an (3.250 mc in deceniul de aplicare) si taieri anuale de igiena de 685 mc ( 6.850 mc in deceniul de aplicare). Comuna Albac a incheiat un contract de prestari silvice cu OS Horea Apuseni SRL. Din documentele justificative rezulta ca s-au pus in valoare si extras in perioada 2003-2012 un volum de 1.353 mc produse principale, 35.226 mc produse accidentale I, 30 mc produse secundare, 79 mc produse accidentale II, 1.219 mc produse de igiena, in total 37.907 mc de masa lemnoasa.  Din datele de mai sus rezulta ca 93% din masa lemnoasa extrasa s-a facut sub forma produselor accidentale I, fara aprobari legale. Nu exista nici o indoiala ca in aceasta situatie s-a procedat ilegal, insa arboretele nemaiexistand pe teren, nu se pot aduce probe concrete in sustinerea acestei afirmatii. De asemenea, nu se poate demonstra nici daca vechiul amenajament a fost corect intocmit , proiectantul fiind una dintre firmele careia i s-a retras ulterior autorizatia de a presta astfel de servicii. Avand in vedere faptul ca la finele anului 2012 vechiul amenajament a expirat, suprafata de fond forestier a fost supusa unei noi amenajari silvice.Din verificarile pe teren, unde s-a constatat o rarire excesiva a arboretului, din compararea datelor cuprinse in cele doua amenajamente silvice si luand in considerare documentele justificative prezentate de ocolul silvic, inspectorii de regim silvic au constatat un volum de masa lemnoasa taiata ilegal in decursul celor 10 ani de 115.730 mc, paguba adusa fondului forestier fiind de 19.221.000 lei. 

Citeste in atasament Raportul complet al Curtii de Conturi.