De la zidari care lucreaza la negru pana la retele de criminalitate financiara, evaziunea fiscala infloreste in Romania si priveaza bugetul statului de zeci de miliarde de euro, scrie AFP.
Potrivit Comitetului Consiliului Europei impotriva spalarii capitalurilor (MONEYVAL), economia subterana reprezinta 28,4% din produsul intern brut al Romaniei in 2013, respectiv aproape 40 de miliarde de euro.
Ansamblul Uniunii Europene pierde 1.000 de miliarde de euro anual din cauza evaziunii fiscale, subliniaza Parlamentul European.
Iar Bulgaria si Romania sunt cele mai afectate.
"Evaziunea fiscala, in crestere in Romania, reprezinta un risc pentru securitatea nationala", a declarat pentru AFP economistul Ionut Dumitru, presedintele Consiliului Fiscal.
Lipsa de venituri la buget se traduce prin spitale darapanate, bolnavi lipsiti de medicamente sau scoli fara apa curenta.
Or, subliniaza Dumitru, "a sacrifica sanatatea si educatia unui popor inseamna sa-i sacrifici viitorul".
In fata amplorii acestui fenomen, guvernul a creat in cadrul Fiscului o directie (DGAF) insarcinata cu lupta impotriva retelelor criminale, adeseori transfrontaliere, care prospera gratie fraudelor fiscale.
Metode sofistica
Una dintre afacerile cele mai rasunatoare descoperite in 2014 vizeaza o evaziune de 24 de milioane de euro pe piata fructelor si legumelor.
Treizeci de cetateni turci, iordanieni si romani, dintre care 12 au fost arestati, au infiintat 58 de societati fantoma pentru a scapa de plata TVA (24%) dupa ce au livrat produse de 100 milioane de euro.
"Intr-un alt caz, 22 de cetateni romani si chinezi au pus la punct un lant fraudulos format din 15 societati care efectuau tranzactii succesive si omiteau sa declare si sa plateasca TVA. Pierderea fiscala este de 12 milioane de euro", a declarat vicepresedintele DGAF, Romeo Nicolae.
Metodele de fraudare sunt din ce in ce mai sofisticate, a confirmat si procurorul sef al parchetului insarcinat cu criminalitatea organizata si terorismul (DIICOT), Alina Bica.
"Contabilitate dubla, societati fantoma folosite 30-40 de zile inainte sa dispara, ascunderea veniturilor provenite din afaceri ilicite (...), constatam o specializare tot mai mare a criminalilor cu gulere albe", a explicat ea.
Potrivit acesteia, DIICOT a trimis in fata justitiei 659 de persoane si a constatat fraude fiscale estimate la peste 200 de milioane de euro in 2013.
Uneori, frauda provine chiar din sanul institutiilor insarcinate cu combaterea acesteia. Fostul sef al Fiscului Sorin Blejnar a fost trimis in fata justitiei in doua dosare de evaziune fiscala.
El este acuzat ca a sprijini activitatea a doua retele specializate in operatiuni frauduloase legate de vanzarea de produse petroliere. Prejudiciul total depaseste 60 de milioane de euro.
Munca la negru
Dar majoritatea cazurilor de evaziune nu este atat de spectaculoasa.
Mihai Iancu, un muncitor de 31 de ani, munceste la negru pentru o mica firma de constructii.
Castiga circa 380 de euro lunar, salariul mediu in Romania, dar nici el nici patronul nu platesc cotizatii sociale.
Mihai isi rotunjeste veniturile ajutand vecinii sa-si varuiasca apartamentele sau punand gresie.
"Nu am asigurare de sanatate si daca patronul ma da afara nu voi primi indemnizatie de somaj", spune acesta.
Potrivit Consiliului Fiscal, 1,45 milioane de oameni munceau la negru in Romania, in 2012, respectiv 23% din numarul total de angajati.
Constructiile sunt cele mai afectate: 60% din muncitori nu sunt declarati, precizeaza Dumitru.
In conditiile in care promisiunea de a limita evaziunea intarzie sa se materializeze, Bucurestiul a obtinut un imprumut de 70 de milioane de euro de la Banca Mondiala pentru imbunatatirea sistemului colectare a impozitelor, dotand Fiscul cu un sistem informatic integrat.
Dumitru considera ca autoritatile ar trebui in special sa cheltuiasca mai transparent banii publici pentru a stimula contribuabilii sa isi plateasca impozitele.
"Cand vad calitatea dezolanta a serviciilor sociale, oamenii au tendinta sa se intrebe: pentru ce sa platesc impozite cand nu primesc nimic in schimb?".
2
39
