Locuinte medievale, ceramica romana, dar si oase de animale au fost gasite de un grup de arheologi in templul inchinat zeului Mithras, vechi de aproape 2000 de ani si descoperit in 2008 in Alba Iulia, relateaza Mediafax.
Templul zeului Mithras a fost descoperit in 2008 pe o proprietate privata situata in zona istorica a municipiului Alba Iulia, in aproprierea Cetatii Alba Carolina, insa cercetarea sitului arheologic nu a fost finalizata din cauza lipsei banilor.
In aceasta vara, templul si zona in care acesta a fost descoperit au fost cercetate de un grup de arheologi si studenti americani de la Universitatea din Princeton alaturi de arheologi si studenti romani.
Unul dintre coordonatorii cercetarii, Mariana Egri din Cluj-Napoca, a declarat, joi, intr-o conferinta de presa, ca templul este una din cele mai importante descoperiri in ceea ce priveste religia romana din Apulum si in general din Dacia, pentru ca este primul templu a lui Mithras cercetat integral si cu metode moderne de investigatie.
Ea a spus ca pe langa structura templului arheologii au gasit locuinte medievale, dar si o cantitate mare de ceramica romana, ceramica medievala, oase de animale, piese de fier, bronz, obiecte mici de ceramica (altele decat vase).
"S-au identificat si nivele medievale si moderne, inclusiv nivelul austriac, din perioada in care a fost construita fortareata. Cercetarea propriu-zisa a durat cinci saptamani. S-au recoltat materialele care sunt depozitate la Muzeul National al Unirii", a afirmat Mariana Egri.
Potrivit acesteia, cercetarile vor continua si anul viitor, cand se va desfasura prelucrarea sistematica a descoperirilor marunte din sanctuar.
La cercetarile arheologice de la Alba Iulia au participat arheologi si studenti de la Universitatea Princeton din SUA, precum si cercetatori de la Universitatea "Babes-Bolyai" Cluj-Napoca, de la Institutul de Arheologie si Istoria Artei a Academiei Romane Cluj-Napoca si de la Muzeul National al Unirii Alba Iulia.
Potrivit istoricilor, Mithras este zeul persan al Soarelui, cultul acestuia pornind in Iran in secolul al IV-lea i. Hr. si s-a raspandit in secolul I d. Hr. si in Imperiul Roman. Sanctuarele inchinate zeului erau construite fara ferestre iar interiorul era iluminat cu opaite. Zeitatea era celebrata in 25 decembrie si la ceremonialele religioase participau in secret doar barbati.
