Constantin Degeratu este consilier prezidential al presedintelui Basescu pe probleme de aparare si au existat zvonuri ca va conduce noua Comunitate Nationala de Informatii (CNI). In continuare, vom arata de ce nu merita Degeratu sa obtina aceasta functie.

In Decembrie 1989, la Cluj, a intocmit harta desfasurarii trupelor armate in oras, in cadrul actiunii de suprimare a manifestatiilor muncitorilor clujeni. El, personal, nu a omorat pe nimeni, in schimb, militarii plasati de el in dispozitivele de aparare ale regimului Ceausescu au ucis 26 de persoane si au schilodit, cu arma de foc, alte 86.

Ulterior, pentru a nu se afla nimic despre sangele care pateaza uniforma armatei romane, a interferat, la ordinul superiorilor sai, in ancheta privind evenimentele de la Cluj din decembrie 1989, reusind, prin delatiune si mistificarea adevarului, scoaterea de sub urmarire penala a mai multor militari cercetati pentru omor.

Pentru a-si multumi pe deplin superiorii, a intocmit "note informative" impotriva celui care ancheta desfasurarea evenimentelor din 21 decembrie 1989 din Cluj. In cele din urma, pentru ca a slujit Dreptatea si Adevarul, seful Parchetului Militar, col. de justitie Liviu Tit Domsa, a fost trecut in rezerva (asta dupa ce a refuzat mita de a fi ridicat in grad ca general).

Eforturile lui Degeratu au fost rasplatite, o data cu preluarea puterii de catre Emil Constantinescu, in 1996, cand, sub ministrul PD al Apararii, Victor Babiuc, a devenit seful Statului Major General (SMG) al Armatei.

In aceasta calitate, a reusit sa scandalizeze intreaga tara, pe de-o parte, refuzandu-le cetatenilor Romaniei dreptul de a afla adevarul despre revolutia din 1989, si pe de alta parte obstructionand, din nou, activitatea Justitiei.

Este vorba despre emiterea controversatului Ordin 522 din 1997, care stabilea ca salariatii MApN nu pot face declaratii in legatura cu evenimentele din decembrie 1989, nici macar in fata instantei ori in fata organelor de cercetare, decat cu aprobarea Ministrului Apararii.

Presedintele Traian Basescu nu l-a mai desemnat ieri pentru a conduce CNI pe consilierul pe probleme de securitatea statului, generalul Constantin Degeratu. Se pare ca la luarea acestei decizii a contribuit implicarea in reprimarea demonstratiilor anticeausiste de la Cluj a consilierului prezidential.

De altfel, la data numirii acestuia in locul lui Ioan Talpes, presedintele PD si totodata primarul Clujului, Emil Boc, s-a aratat consternat de aceasta numire, lucru de inteles daca ar fi sa trecem in revista doar cateva puncte din activitatea din ultimii 15 ani a lui Constantin Degeratu.

Acesta a mai lucrat la Palatul Cotroceni, in perioada mandatului fostului presedinte Emil Constantinescu, detinand functia de consilier pe probleme de aparare. Intre ianuarie 1997 si septembrie 1999, Degeratu a fost seful SMG. Apoi, in decembrie 2000-martie 2001, el a detinut functia de secretar general al Ministerului Apararii Nationale.

In CV-ul sau nu este notata participarea la Revolutia de la Cluj, al carei "tactician" a fost, prin intocmirea planului de desfasurare a trupelor armate in oras pentru innabusirea manifestatiilor muncitorilor.

In 19 noiembrie 1997, in calitate de sef al SMG si secretar de stat, Constantin Degeratu semneaza Ordinul circular cu numarul 522, prin care "se suspenda temporar" dreptul tutuor angajatilor din subordinea SMG, militari sau civili, de a furniza presei informati cu privire la "activitatea proprie sau a altor persoane pe timpul evenimentelor din Decembrie 1989".

Prin acelasi act se stabileste ca "prezentarea personalului militar si civil la organele de ancheta si judecata, in orice calitate, pentru fapte legate de evenimentele din decembrie 1989, se va face numai cu aprobarea ministrului apararii nationale".

Ambele articole incalca legea, pe de-o parte dreptul constitutional al cetatenilor la informare iar pe de alta parte intra sub incidenta Codului Penal care prevede, la articolul 261 indice 1, ca "impiedicarea participarii intr-o cauza penala, civila, disciplinara sau orice alta cauza, a unui martor, expert, interpret sau aparator, savarsita prin violenta, amenintare sau prin orice alt mijloc de constrangere indreptat impotriva sa ori a sotului sau a unei rude apropiate, se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 7 ani. Tentativa se pedepseste".

Ulterior, "paternitatea" morala a acestui ordin este asumata de generalul Constantin Lucescu, care declara in fata presei, in 1998& "am raportat generalului Constantin Degeratu ca ii tin la dispozitie demisia mea in alb daca acest ordin nu este profesional si legal".

Conform Ordinului 522/1997, orice persoana care doreste sa depuna marturie sau este chemata sa depuna marturie si face pa"te din organigrama Ministerului Apararii Nationale trebuie sa ceara aprobarea ministrului. Asadar, ministrul decidea cine depune sau nu marturie.

Aparea elementul de constrangere morala, caci subordonatii ministrului apararii, pe de o parte, daca s-ar fi prezentat in fata organelor de ancheta fara aprobarea acestuia ar fi incalcat ordinul dat si oricand ar fi putut fi sanctionati disciplinar sau s-ar fi pus in situatia de a se lua impotriva lor alte masuri disciplinares pe de alta parte, fiind solicitati in fata organelor de ancheta, acestea, in caz de neprezentare, puteau lua si ele masura sanctionarii in limitele de competenta. Astfel, Degeratu a creat premizele unor marturii mincinoase in procesul Revolutiei, prin implicarea nestintherita a conducerii Armatei in actul de justitie.

Din ce alt motiv, daca nu pentru ca ar fi avut ceva de ascuns? si, s-a aplicat Legea in cazul lui Degeratu? Nu.

Marturiile mai multor militari implicati in evenimentele din Decembrie 1989 de la Cluj, inclusiv propria declaratie data in fata organului de ancheta, il indica pe (atunci) colonelul Degeratu drept tacticianul care a intocmit harta cu pozitiile pe care urmau sa le ocupe trupele armate cu scopul vadit de a impiedica ajungerea muncitorilor manifestanti in preajma

Judetenei de partid din municipiul Cluj. Pentru a fi mai clari, Degeratu a plasat militarii in puncte strategice ale orasului (dupa ce in prealabil a facut o cercetare temeinica in teren, cu doua zile inainte – ceea ce demonstreaza inclusiv o premeditare a represiunii) pentru a infrunta poporul, si nu "dusmanul din vest".

Indrazneala procurorului Tit-Liviu Domsa de a-si face datoria nu a ramas nepedepsita, din grija ministrului Stanculescu, sprijinit de nimeni altul decat de Constantin Degeratu.

Astfel, in urma unui memoriu transmis de Stanculescu procurorului general al Romaniei, Gheorghe Robu, si in care sunt recunoscute meritele de delationist ale lui Degeratu, procurorul Domsa este trecut in rezerva.

Col. Constantin T. Degeratu& "Aceste victime trebuiau, aveau dreptul sa traiascas nimeni din armata nu a avut nimic cu cei care au trecut in nefiintas ceea ce s-a intamplat a fost, probabil, o tragica eroare, generata de crimele odiosului dictator si ale clicii lui, menita sa intineze chipul nobil al Revolutiei, sa rupa armata de popor"

Fostul director al STS, Tudor Tanase, a declarat ca acest serviciu a incalcat legislatia cumparand, in perioada 1996-2000, de la Constantin Degeratu, apartamentul acestuia din Cluj, la pretul "excesiv" de 42.000 dolari.

Tanase a spus ca in acest caz a fost incalcata legislatia privind evaluarile, intrucat STS nu a facut nici o expertiza a casei fiind achizitionata la ordinul proprietarului si la valoarea pe care a impus-o acesta.

De asemenea numele generalului Constantin Degeratu a fost implicat si in afacerea "Steaua, de pomana", ce priveste "ingineria legislativ-financiara", din martie 1999, in urma careia stadionul Steaua, parcarile, terenurile de antrenamente, baza hipica, si alte spatii au fost facute "cadou" clanului Paunescu.

Exista un celebru protocol, care atesta "intelegerea" din 7 martie 1999, dintre Victor Babiuc (din partea MApN) si Viorel Paunescu (din partea FC Steaua Bucuresti) privind transferarea, "cu folosinta gratuita", a stadionului Steaua, de la MApN la firma lui Paunescu.

Pentrru a avea girul catorva nume grele ale armatei romane, celebrul protocol a mai fost semnat, probabil nu gratis, si de Constantin Degeratu, Ioan Mircea Plingu, generalii Stanasila, Comanescu, Balan, Chertic si Cernat, precum si de colonelul Siminiuc.

Traian Basescu, presedintele Romaniei, a declarat acum cateva luni, ca justitia este cea care va elimina controversele din jurul lui Constantin Degeratu, actualul consilier prezidential pe probleme de securitate nationala.

In acest sens, seful statului a precizat ca instantele judecatoresti vor decide gradul de implicare a lui Constantin Degeratu in Revolutia din decembrie 1989. "Domnul Degeratu a fost in dosarul Revolutiei.

S-a dat reinceperea urmaririi penale, drept pentru care apreciez ca, indiferent de controverse, pana la urma, justitia se pronunta", a sustinut Traian Basescu, in cadrul unor declaratii de presa.