O comisie din cadrul CSM a pus pe ordinea de zi de luni un proiect mai vechi de modificare a legii privind statutul magistratilor, insa discutia a fost amanata pentru marti, au declarat pentru HotNews.ro surse din cadrul Consiliului. Potrivit acestora, daca propunerile vor fi adoptate de Comisiei si votate ulterior de plen, Parlamentul ar putea schimba rapid statutul magistratilor care se afla in procedura de reexaminare in Camera Deputatilor. Asta ar putea schimba radical si relativ rapid regulile numirii in functiile cheie din sistem: procurori sefi, adjunctii acestora, presedinte si vicepresedinte ai Inaltei Curti si sefii de sectii. Acestia sunt numiti in prezent de seful statului, la propunerea ministrului justitiei sau cu aviz de la CSM.

• Noile reguli prevad ca numirea si revocarea in functii de conducere a procurorilor si judecatorilor sa fie facuta exclusiv de sectiile de procurori, respectiv de judecatori din cadrul CSM.

• Vicepresedintele CSM, Gheorghe Muscalu: "Opinia majoritara este aceea de a fi scos total si presedintele si factorul politic, ministrul Justitiei, in speta si de la procurori si de la judecatori. Si de a uniformiza cele doua proceduri de numire pentru functiile de conducere".

Punctul referitor la propunerea de modificare a legii 303/ 2004 privind statutul magistratilor a intrat luni pe ordinea de zi, insa discutia a fost amanata din motive neclare pentru marti. Gheorghe Muscalu, unul din membri Comisiei, explica pentru HotNews.ro de ce se propune modificarea regulilor de numire a magistratilor in functii de conducere, dar sustine ca acest subiect nu figureaza pe ordinea de zi. Totusi, Hotnews.ro se afla in posesia unei comunicari interne care arata fara dubii ca luni, Comisia nr 1 din cadrul CSM urma sa discute, intre altele, modificarile propuse la legea 303, sedinta fiind amanata pentru marti la 9.30 cu ordinea de zi nemodificata. (Vezi ordinea de zi, punctul 4, documentul atasat).

Introducerea acestei modificari legislative este greu de justificat intrucat posturile de conducere in procuratura si justitie au fost ocupate anul trecut, cu mandate de 3 ani (Inalta Curte, respectiv a procurorilor sefi). In septembrie 2013 a fost aleasa o noua conducere la Inalta Curte de Casatie si Justitie (Liviu Stanciu presedinte, Ionut Matei vicepresedinte) iar in aprilie anul trecut au fost numiti noii procurori sefi (Parchet General - Tiberiu Nitu, DNA - Laura Codruta Kovesi, DIICOT - Alina Bica, adjunctii acestora si sefii de sectie).

Problema modificarii de numire in functii de conducere a magistratilor a fost ridicata in mai 2013. La nivelul CSM s-a format comisie nr 1, condusa de judecatorul Mircea Aron (membrii comisiei la acea data erau judecator Adrian Bordea, judecator Horatiu Dumbrava, procuror Bogdan Gabor, procuror Florentina Gavadia, procuror Elena Hach, procuror Gheorghe Muscalu, judecator Alexandru Serban; invitati: judecator Mona-Lisa Neagoe, judecator Marius Badea Tudose, Octavia Spineanu Matei, directorul INM).

In minuta sedintei din 13.05.2013 (vezi minuta in documentul atasat), referitor la modificarea si completarea art 54 din legea nr 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, aflata pe rolul Camerei Deputatilor in procedura de reexaminare ca urmare a deciziei Curtii Constitutionale nr 1029/ 2008, Comisia apreciaza ca ar trebui operate urmatoarele schimbari:

" ...(1) Procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, prim-adjunctul si adjunctul acestuia, procurorul sef al Directiei Nationale Anticoruptie, adjunctii acestuia, procurorii sefi de sectie ai acestor parchete, precum si procurorul sef al Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism si adjunctii acestora sunt numiti de Sectia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, dintre procurorii de la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie sau de la parchetele de pe langa curtile de apel, care au o vechime efectiva de cel putin 12 ani in functia de judecator sau de procuror, pe o perioada de 4 ani, cu posibilitatea reinvestirii o singura data".

(4) Revocarea procurorilor din functiile de conducere prevazute la alin (1) se face de catre Sectia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii. In toate cazurile, Sectia se poate sesiza din oficiu, la cererea adunarii generale sau a procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, pentru motivele prevazute la art 41 alin (2) care se aplica in mod corespunzator"

In acelasi timp s-a retinut ca ar trebui reglementata in mod corespunzator si numirea in functiile de conducere de la Inalta Curte de Casatie si Justitie, motiv pentru care s-a aprecizat ca alineatele (1), (3) si (6) ale art. 53 din Legea nr. 303/ 2004 republicata cu modificarile si completarile ulterioare, trebuie modificate dupa cum urmeaza:

... (1) Presedintele, vicepresedintii si presedintii de sectie ai Inaltei Curti de Casatie si Justitie sunt numiti de Sectia pentru judecatori a Consiliului Superior al Magistraturii, dintre judecatorii Inaltei Curti de Casatie si Justitie care au functionat la aceasta instanta cel putin 2 ani.

(3) Numirea in functiile prevazute la alin (1) se face pe o perioada de 4 ani, cu posibilitatea reinvestirii o singura data.

(6) Revocarea din functie a presedintelui, a vicepresedintilor sau a presedintilor de sectii ai Inaltei Curti de Casatie si Justitie se face de catre Sectia pentru judecatori a Consiliului Superior al Magistraturii. In toate cazurile, Sectia se poate sesiza din oficiu, la cerea unei treimi din numarul membrilor sau la cererea adunarii generale a instantei, pentru motivele prevazute la art 51. alin (2) care se aplica in mod corespunzator."

• Ce spune  vicepresedintele CSM, Gheorghe Muscalu, despre modificarea procedurilor de numire a magistratilor in functii de conducere

Rep: Avem informatia ca a fost pe ordinea de zi de astazi a Comisiei 1 din CSM proiectul de modificare a Legii 303

Gheorghe Muscalu: Nu, astazi nu a fost nicio comisie...

Rep: Este pentru maine acest proiect?

GM: Maine, da, este o comisie, dar eu sunt plecat din Bucuresti si nu am vazut toata ordinea de zi pe Comisie. Ordinea pe Comisie o face Presedintele de Comisie si nu trece pe la conducere. Eu stiu ca este maine ca particip si eu ca orice membru.

Rep: Inteleg ca e un proiect sau o propunere de modificare a Legii 303, modificare a modalitatii de numire a conducerii Inaltei Curti. Stiu ca a fost discutata in mai anul trecut, am vazut pe documentele publice de pe CSM.

GM: Va referiti la Inalta Curte si la Parchetul Inaltei Curti?

Rep: Da. Ce ma intereseaza este conducerea Inaltei Curti, astfel incat numirile sa fie facute de CSM, nu pe mecanismul actual.

GM: Eu nu stiu ce este pe materialul, ce este maine pe Comisie. Noi am lucrat pe legea 303, noi chiar am finalizat, nu a intrat in plen pentru ca am zis, daca am finalizat legea 303, sa le punem impreuna pe toate: 303,304, 317, pachetul de legi. Vrem anul acesta sa modificam, sa acordam legile. Noi acolo am avut 2 variante: o varianta, in urma discutiilor in Comisie, pentru ca tot in Comisia numarul 1 am facut aceste modificari. Am mers pe doua variante: ca numirea sa o faca CSM, similar unei competitii, cum se face la nivel de procuror general. Acolo se face prin concurs. Dar, numirea sa o faca CSM, fara sa mai implice pe nimeni din afara, din alta putere.

Rep: Din puterea executiva cum e acum...

GM: Exact, din puterea executiva. Si nici presedintele...

Rep: Si el e parte a puterii executive.

GM: Ei, haideti sa spunem ca este independent. Puterea executiva este, sa spunem, mai politica decat presedintele. Cel putin, e obligat sa nu mai faca parte dintr-un forum sau dintr-o formatiune politica. Si a doua varianta a fost aceea de a se face numirea si la Parchete asa cum se face acum la Inalta Curte de Casatie si Justitie pentru presedinte, vicepresedinti si presedinti de sectii, in sensul de a se face propunere de catre CSM, ca urmare a inscrierii si a analizarii propunerilor respective, catre presedinte. Astea-s doua variante, dar opinia majoritara este aceea de a fi scos total si presedintele si factorul politic, ministrul Justitiei, in speta si de la procurori si de la judecatori. Si de a uniformiza cele doua proceduri de numire pentru functiile de conducere.

Rep: Deci, in cazul conducerii Inaltei Curti, opinia majoritara ar fi aceea de eliminare a implicarii presedintelui si sa fie doar propunerea sectiei din CSM

GM: Aceasta a fost doar una dintre variante, in urma discutiilor. Inca nu este luata o decizie in plen, proiectul nu a trecut prin plen, nu a fost aprobat de plen. Mai exista o modificare, o astfel de propunere pe rolul la Camera Deputatilor (sper sa nu gresesc), in sensul de a se modifica, este vorba de articolul 54, in acest sens. Acolo nu s-a ajuns la o opinie, dar se doreste modificarea si s-a pornit de la numirea functiilor de conducere in Parchetul General, nu neaparat pe Inalta Curte de Casatie si Justitie.

Rep: Dar acela este un alt proces care este in Parlament.

GM: Da, este altceva.

Rep: De ce este aceasta nevoie de schimbare a legislatiei in privinta modalitatii de numire a conducerii Inaltei Curti in momentul asta?

GM: Haideti sa pornim de la ce s-a intamplat la nivelul Ministerului Public din luna octombrie anul trecut. De aici aceasta nevoie de a clarifica cat mai bine si a asigura o independenta totala puterii judecatoresti, inclusiv in aceasta numire a functiilor. Cu toate ca, acum va marturisesc nu cred ca cineva poate spune ca Ministrul Justitiei a dat dispozitie procurorului general intr-un anumit moment sa faca sau sa nu faca ceva.

Rep: Ma refeream la modalitatea de numire a conducerii Inaltei Curti ca aici nu stiu sa fi fost mari controverse.

GM: Nu, nu au fost, nici nu au fost probleme, dar nu s-a discutat pe modalitatea de numire a Inaltei Curti. S-a discutat pe modalitatea de numire a conducerii Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si au fost doua variante, cele pe care vi le-am spus. Evident, in una din opinii, si judecatorii au spus ca daca se va merge pe linia numirii la Parchete in modalitatea de excludere totala a unui factor exterior si sa ramana decizia la CSM, normal trebuie sa fie adusa la zi si procedura de numire la Inalta Curte. Nu s-a discutat. Discutia a fost pe Parchete, pornind de la ce s-a intamplat in octombrie anul trecut.

Rep: Deci ar fi practic o conformizare a legislatiei in oglinda. Daca se schimba la Parchet sa se schimbe si la Inalta Curte. Asta ar fi ideea, nu?

GM: Da, exact. Daca se va face asa la Parchete. Opinia noastra, pornind de la modificarile necesare pe linia Parchetelor, Parchetului de pe langa Inalta Curte, incluzand aici si DNA-ul si DIICOT-ul la fel. Noi am spus ca asa ar fi cel mai bine pentru independenta totala, in sensul in ca numirea sa o faca Consiliul Superior al Magistraturii si evident si opiniile in partea cealalta, au spus ca, in oglinda, ar trebui facut asa si la Inalta Curte. Dar nu este o decizie, este o discutie. Si sunt doua variante de lucru: ori sa se faca si la Parchet asa cum se face si la Inalta Curte de Casatie si Justitie(oricum ar fi mult mai bine decat ce este acum) sau cred ca cel mai bine ar fi sa se faca prin numirea de catre CSM, excluzand total pe cineva din afara sistemului, ceilalti factori.