Scoala profesionala este o ruta de succes pentru elevii care doresc sa aiba o meserie. Orarul este format 60% din practica la angajator si 40% teorie in primul an de scoala, pentru ca in cel de-al doilea an de scoala profesionala sa faca 75% practica si 25% teorie. In urma absolvirii, elevii primesc un certificat de calificare profesionala cu care pot lucra in orice tara a Uniunii Europene si au intaietate la angajare la firma la care au facut practica. In plus, fiecare elev care face scoala profesionala primeste o bursa de studiu de 200 RON in fiecare luna, din partea Ministerului Educatiei, la care in unele scoli se adauga alti 200 RON din partea companiilor care le asigura practica. Admiterea in scoala profesionala trebuie sa se realizeze inainte de admiterea computerizata in licee, sunt elevi foarte buni care isi doresc scoala profesionala, a declarat marti, 5 noiembrie, Stelian Fedorca, consilier al ministrului Educatiei.
Ideea admiterii la liceu cu minimum nota 5 si cine nu ia aceasta medie sa mearga la scoala profesionala este "o idee din start gresita", a declarat marti, 5 noiembrie, Stelian Fedorca, consilier al ministrului Educatiei. Prezent la evenimentul "Invatamantul profesional in Romania si importanta acestuia pentru economia romaneasca" organizat de Camera de Comert si Industrie Romano-Germana (AHK Romania), Stelian Fedorca si reprezentanti ai unor companii implicate in invatamantul profesional au vorbit despre oportunitatile pe care le ofera elevilor si firmelor aceasta ruta de invatamant, precum si despre dificultatile intampinate in primii doi ani de la infiintarea scolilor profesionale in sistem dual - adica in cadrul carora elevii fac atat teorie, cat si practica direct la companii.
Stelian Fedorca
Foto: Agerpres
In acest moment, scoala profesionala se confrunta cu o imagine negativa pe care nu o merita, a afirmat Stelian Fedorca. "Ideea admiterii la liceu cu minimum nota 5 si cine nu ia 5 sa mearga la scoala profesionala este o idee din start gresita. Propunerea mea - si cred ca va fi acceptata - este ca admiterea la scoala profesionala sa se faca de catre agentul economic in baza unui interviu sau dupa metode proprii, iar aceasta admitere la scoala profesionala sa se faca inainte de admiterea computerizata, urmand ca agentii economici sa aiba posibilitatea de a selecta elevi foarte buni. Pentru ca sunt elevi foarte buni care isi doresc scoala profesionala. Daca punem admiterea la scoala profesionala inainte de admiterea computerizata va fi un semnal pozitiv: cine nu intra la scoala profesionala ajunge la liceul tehnologic", a anuntat consilierul ministrului Educatiei Nationale, Remus Pricopie.
Acesta a precizat ca de anul viitor scoala profesionala va incepe din clasa a IX-a si va dura 3 ani, si nu 2 cum este in prezent. Detalii aici
Scoala Profesionala in sistem dual din Brasov
"Este in lucru programa astfel incat sa o adaptam pentru 3 ani si nu pentru 2 cum a fost pana acum. Aici lucram impreuna cu agentii economici. S-a creat si un grup de lucru care urmeaza sa lucreze la metodologii, proceduri, o lege a invatamantului profesional pentru a adapta cerintelor actuale", a anuntat Stelian Fedorca.
Radu Merica, presedintele Camerei de Comert Romano-Germane: In primul meu job la Mercedes seful meu era maistru si conducea o sectie cu 400 de oameni. Si eu eram absolvent de doctorat
Radu Merica
Foto: Hotnews
Din clasa a X-a tinerii au posibilitatea sa invete o meserie, ramanand insa in sistemul de invatamant. Numai ca "din punctul asta de vedere avem mai multe probleme. In primul rand, la noi inca exista cutuma ca trebuie sa ai o diploma de facultate ca sa fii cineva. In societate, in familie si mai ales in mediul urban este obligatoriu sa ai o facultate, chiar si particulara, sa fii absolvent de Drept, de ASE, pentru ca numai asa poti reusi in viata", a declarat Radu Merica, presedintele Camerei de Comert Romano-Germane. Acesta a precizat ca "din punct de vedere al societatii germane, acest lucru nu exista. Poti avea un statut social absolut respectabil, poti avea un statut economic foarte confortabil cu o meserie bine invatata cu care te descurci foarte bine".
Radu Merica - a studiat fizica si chimie la Universitatea Al. I. Cuza din Iasi, apoi a urmat un doctorat la Universitatea Tehnica din Munchen, Germania si incepand cu 1997 a lucrat in industria auto pentru Daimler Benz, la Stuttgart, precum si pentru BMW, la Munchen - a dat ca exemplu experienta de la primul sau loc de munca: "in primul meu job la Mercedes, seful meu era maistru si conducea o sectie cu 400 de oameni. Si eu eram absolvent de doctorat la TU Munchen si el era seful meu si m-am intrebat: cum este posibil ca unul care are poate 10 clase si o scoala de tehnicieni sa fie sef peste 400 de oameni si cu un asa salariu. N-are legatura una cu alta. Poti fi un bun manager, un bun specialist si nu trebuie neaparat sa ai studii superioare. Este exemplul meu personal".
"Un patron nu va face niciodata diferenta pentru anumite zone, decat in ce priveste ce plus valoare aduce angajatul respectiv. El nu se va uita nici daca are diploma de Harvard, il ghiceste dupa 3-4 luni, si pentru cineva care vrea sa faca o cariera intr-o firma poate foarte bine sa inceapa muncitor, sa fii maistru, tehnician si sa ajungi sa conduci firma la un moment dat", a explicat presedintele Camerei de Comert Romano-Germane.
Acesta a precizat ca in Romania intalnim situatia inversa: prea multe diplome, nicio calificare. "La noi, la banci, la ghisee, sunt aproape numai absolventi cu studii superioare. Deci faci 4 ani de ASE (Academia de Studii Economice), dupa care banca te ia si te formeaza profesional in urmatorii 2 ani. Practic ai un ciclu de invatare de 6 ani in care ajungi sa fii functionar la un ghiseu de banca. In Germania, treaba asta se rezolva printr-o pregatire personala de 3 ani, care te invata strict sa fii un foarte bun functionar bancar. Una e sa lucrezi 3 ani si la 20-21 de ani sa poti lucra intr-o banca, sa ai o meserie platita onorabil, alta sa dai Bacalaureatul, sa faci ASE-ul, te duci inca 2 ani pregatire la banca dupa care esti un angajat frustrat pentru ca spui: am invatat atatia ani si de fapt stau la ghiseu si completez formulare", a afirmat Merica.
Un alt exemplu este cel al assistant managerilor. "In Germania este o scoala in care in 2-3 ani o persoana invata sa fie o secretara perfecta, care stie sa tina agenda, sa urmareasca, sa traduca, sa faca tot ce tine de office management. La noi, vin absolventi de Drept sau de ASE care nu isi gasesc de lucru. Intra asistenti si raman asa. Sunt si ei frustrati, si e si seful frustrat, pentru ca tinerii saracii nu au nicio treaba cu secretariatul pentru ca nu au invatat asa ceva", a explicat seful Camerei de Comert Romano-Germane.
Cum au descoperit investitorii problema fortei de munca in Romania
Radu Merica a declarat ca in urma cu mai multi ani companiile nu se loveau atat de mult de problema calificarii fortei de munca pentru ca salariile erau foarte mici "si atunci firmele isi permiteau sa angajeze 2-3 oameni in plus, ii mai calificau la locul de munca, insa nu exista presiunea costurilor cu forta de munca".
"Situatia s-a schimbat in 2006-2007, au crescut salariile si cel putin unitatile industriale si-au pus problema eficientei angajatilor. Nu poti sa te astepti sa ai un salariu mai mare daca prin abilitatile tale si prin cunostinte nu reusesti sa generezi aceasta eficienta la locul de munca. Si atunci a intervenit prima data chestiunea formarii profesionale", a explicat acesta. Potrivit lui Merica, firmele germane au avantajul de a cunoaste sistemul din Germania si stiu exact, de exemplu, ce ar trebui sa faca un meserias bun.
"La firma din Germania, daca angajam un tamplar noi stim ca el, prin faptul ca are o diploma de tamplar, chiar stie tamplarie. La noi, cand angajai un vopsitor sau un frezor CNC, erau de obicei unii care efectiv nici nu vazusera o freza in viata lor sau primisera un certificat de undeva. Si atunci incepea calificarea, nu gaseai nici parghia legala sa il implici in sistemul de invatamant. Si atunci nu poti crea investitii pe termen lung intr-un mediu in care nu ai acces la forta de munca calificata. E ca si cum te-ai duce sa explorezi petrol intr-o tara unde stii ca mai ai rezerve pentru 2 ani. Nu mai face nimeni sapaturi. Cam asa si la noi. Scopul este sa atragem cat mai multe investitii, deci sa avem o baza de plecare", a avertizat presedintele Camerei de Comert Romano-Germane.
"Ideea ca in Romania gasesti meseriasi peste tot a cazut. Nu exista asa ceva. Sunt firme care ar fi vrut sa vina in Romania, insa nu au gasit forta de munca necesara pentru activitatile pe care le desfasurau", a precizat acesta.
Cum a disparut invatamantul profesional romanesc de calitate
Media de varsta a meseriasilor romani este 50 de ani, a anuntat Stelian Fedorca, fost secretar de stat in Ministerul Educatiei, in prezent consilier al ministrului. "Acest meserias a fost pregatit prin anii 1980 pana in revolutie pentru ca dupa revolutie s-a desfiintat invatamantul departamental. In general, liceele economice sau grupurile scolare aveau in spate un minister care le finanta. Ministerul Transporturilor finanta tot ce insemna transporturi cai ferate, constructii cai ferate, material rulant. Liceele economice, de comert si servicii erau la Ministerul Comertului si Turismului. La Calimanesti a fost cel mai mare centru de pregatire pentru servicii.
In momentul in care in 1995 a aparut Legea Educatiei, au trecut in subordinea primariei. Primaria nu avea posibilitati financiare de a-si sustine un grup scolar cu aproape 2.000 de elevi care veneau din toata tara - aceste scoli erau sustinute inainte de catre minister, iar ministerul Economiei avea un serviciu care se ocupa de acest lucru. Se pare ca aceasta descentralizare pe acest domeniu a provocat dezastre, lucru pe care il puteti constata in teren, daca mergeti la Calimanesti sa vedeti cum arata fostul grup scolar care pregatea cei mai buni ospatari, chelneri, samd", a explicat Fedorca.
Scoala profesionala in prezent: Elevul face practica la o companie, are intaietate la angajare in acea firma si primeste un certificat de calificare profesionala recunoscut de UE
La inceputul anului 2012, fostul ministru al Educatiei Daniel Funeriu a lansat un nou model de scoala profesionala, bazata pe sistemul german dual. La admitere, parintii elevului semneaza un contract cu scoala si firma la care va face practica, pe toata perioada practicii elevul este invatat de un tutore din firma si este primul care va fi angajat la absolvirea invatamantului profesional in acea firma, daca elevul doreste acest lucru. Detalii aici
Acest tip de scoala profesionala functioneaza si in prezent (2 ani de scoala profesionala, 40% teorie si 60% practica in primul an, 25% teorie si 75% practica in al doilea an), iar de anul viitor, din 2014, copiii vor face scoala profesionala de-a lungul a 3 ani, incepand de la clasa a IX-a si pana la clasa a XI-a. La final, elevii dau un examen la care angajatorul participa, iar certificatul pe care il primesc este unul de calificare de profesionist in meseria pe care o vor face si este recunoscut la nivel european.
Practica la firma Polipol Satu-Mare - Scoala profesionala din Carei
Absolventii de scoala profesionala care doresc sa mearga mai departe la o facultate sunt sprijiniti de firme in acest sens, au declarat reprezentantii companiilor prezente la intalnirea de la Camera de Comert Romano-Germana. Pentru aceasta ruta, elevii care au terminat scoala profesionala se inscriu in clasa a XI-a de liceu, termina liceul si sustin Bacalaureatul.
Una dintre cele mai cunoscute scoli profesionale pe sistem dual din Romania este Scoala Profesionala Germana Kronstadt, reconstruita din temelii cu ajutorul a 11 firme care ii vor angaja pe elevi dupa terminarea studiilor. Ea este si singura scoala profesionala cu personalitate juridica, celelalte fiind realizate in cadrul liceelor tehnologice.
Stelian Fedorca a explicat ca o problema cu care scoala profesionala din Brasov s-a confruntat a fost urmatoarea: "Mare parte dintre elevi nu erau lasati sa plece de la profilul pe care il aveau catre scoala profesionala de catre directorii unitatilor de invatamant, care nu le aprobau transferul. Si am facut o modificare in regulamentul de organizare si functionare a unitatilor din invatamantul preuniversitar astfel incat acordul de transfer il da doar scoala primitoare, pentru a nu pune piedica elevilor care doresc sa mearga la scoala profesionala".
Anul acesta, firmele au pus la dispozitie 20.000 de locuri in scolile profesionale pe care le-au infiintat, insa au fost ocupate 12.000 de locuri.
Exista Scoala Profesionala Germana Kronstadt, una la Timisoara, una la Carei, o scoala profesionala franceza la Fagaras, a scoala profesionala germana la Alba unde partener este Daimler, la Cugir un grup de 5 firme romanesti au facut o asociatie si au infiintat doua clase cu profil de scoala profesionala in sistem dual, la Sebes urmeaza sa fie infiintata o astfel de scoala, la Fagaras au inceput demersurile pentru o scoala profesionala pentru servicii hoteliere si gastronomie, a anuntat Stelian Fedorca.
Acesta a anuntat ca "cu sprijinul Camerei de Comert si Industrie Romano-Germana incercam ca, acolo unde exista agenti economici, sa reprofilam liceele tehnologice in functie de ce se cere pe piata fortei de munca in acea zona. De ce sa prelucram lemn, cand avem vie? Am fost recent in Mehedinti si in Caransebes unde am avut discutii cu autoritatile locale privind infiintarea de scoli profesionale. O sa incepem un proiect in zona Vinju Mare - Starmina - Oprisor si am identificat o scoala pe care primarul este dispus sa o puna la dispozitie, inspectoratul si Consiliul Judetean sunt de asemenea de acord, pentru a infiinta o scoala profesionala pe domeniul viticol, incepand de la studierea solului, ingrijirea vitei de vie, pana la produsul final. Un alt proiect este la Satu-Mare cu industria textila si el va demara anul viitor. Exista cerere".
Consilierul ministrului Educatiei a explica ca, pentru firme, avantajul acestei pregatiri este ca "statul participa la pregatirea viitoarei forte de munca necesare agentului economic cu tot ce are la dispozitie: cladiri, profesori, instructori, maistri si modificarea curriculei astfel incat ea sa corespunda finalitatii dorite de catre agentul economic". "La Fagaras, de exemplu, era nevoie de o anumita specializare care nu exista in nomenclator si cred ca in 3-4 luni ea a fost adaptata si a aparut injectie mase plastice, care la noi nu a existat pana acum", a explicat Fedorca.
"Aceasta scoala profesionala este viitorul. O tara fara meseriasi nu exista. De aceea am si acordat Scolii de la Brasov statutul de personalitate juridica, ea fiind singura scoala profesionala din Romania de sine statatoare, adica nu face parte din structura unui grup scolar. Este cu propriul consiliu de administratie, tocmai pentru a ii incuraja si a ne sprijini cu cunostintele lor si cu know-how pentru a multiplica in tara acest model", a adaugat Stelian Fedorca.
Consilierul ministrului Educatiei a precizat ca firmele trebuie sa cunoasca aceasta posibilitate de formare profesionala si ca trebuie sa se asocieze intre ele pentru a realiza clase de copii. In ceea ce priveste examenul de final, Fedorca a declarat ca intentia ministerului este ca agentul economic sa fie cel care face evaluarea. "In Germania, de exemplu, evaluarea dureaza 6 ore, timp de 2 zile. Este o proba teoretica, dupa care o proba practica: primesc o bucata de metal, de exemplu, un dosar tehnic si in final trebuie sa obtina un anumit produs in acea perioada", a explicat Fedorca.
Lorin Arz
Foto: Agerpres
Un alt exemplu de scoala profesionala este cea din Carei, Satu Mare, unde firma Polipol pregateste elevi cu calificarea Tapiter-plapumar-saltelar. Lorin Arz, consilier director general Polipol Satu-Mare, a declarat ca elevii care s-au inscris la aceasta scoala profesionala sunt mandri ca sunt ucenici in aceasta companie si au invatat sa aprecieze produsul muncii lor.
Succesul scolii profesionale "depinde foarte mult de societatea care are o anumita atitudine inclusiv fata de cuvintul ucenicie. Lucrurile astea in Germania nu exista, ca daca nu ai nota de liceu atunci cazi undeva. Ca asta e impresia pe care eu am avut-o cand am revenit in Romania in 2007. Directorii de scoli, inspectorii, ei insisi aveau o atitudine negativa din punctul meu de vedere fata de ce inseamna scoala profesionala. Asta depinde de noi toti si de atitudinea fiecarui responsabil care e in contact cu acesti copii", a explicat Lorin Arz.
Acesta a povestit ca a absolvit o facultate in sistem dual in Munchen, unde in primul an a facut teorie, dupa care 6 luni practica, un an si jumatate din nou teoretie, pe urma din nou un an de munca de birou, de proiectare.
Practica la firma Polipol Satu-Mare - Scoala profesionala din Carei
Felicia Sandulescu, inspector de specialitate in cadrul Centrului National de Dezvoltare a Invatamantului Profesional si Tehnic (CNDIPT), a anuntat in cadrul evenimentului de marti ca si in Romania exista solicitari pentru realizarea de facultati in sistem dual. "Acea adresa a ajuns si catre CNDIPT si raspunsul a fost ca incurajam sa se intample asa ceva, chiar daca vorbim despre invatamantul superior. Asteptam sa continue lucrurile, abia s-a intamplat acum o saptamana", a precizat Felicia Sandulescu.
Sistemul dual de pregatire profesionala - sansa Germaniei in fata crizei
"Germania, fara sistemul asta dual, nu ar exista asa cum este acum. Germania a trecut prin toata criza asta fara mari probleme, motivul fiind ca baza Germaniei se pune pe firmele mici si mijlocii care au oameni pregatiti in sistem dual - ori in universitati, ori in scoli profesionale - si pur si simplu acolo este know-how-ul", a declarat Lorin Arz, consilier director general Polipol Satu-Mare.
"In Germania, oriunde mergi, de la un supermarket si pana la Schaeffler, ii recunosti imediat pe ucenici, prin tricourile pe care le au. Ei sunt mandri si asta este un lucru foarte important. Acei copii trebuie sa ajunga si in societatea romaneasca mandri ca sunt ucenici", a continuat acesta. Lorin Arz a precizat ca firma Polipol a implementat sistemul dual la Carei si in prezent elevii se afla in al doilea an de scoala profesionala.
Citeste si:
