Nigel Farage, liderul Partidului Independenței Regatului Unit (UKIP), este la ora actuală cel mai curtat politician de către mass media britanică.

Petru ClejFoto: Contributors.ro

UKIP a obținut în alegerile locale din 2 mai rezultate excelente care au bulversat scena politică britanică.

În alegerile pentru 34 de consilii de comitat (echivalentul județului) din Anglia, UKIP s-a situat pe locul al treilea cu 22% din voturi, după Partidul Laburist (29%) și Partidul Conservator (26%) și înaintea Partidului Liberal Democrat (13%).

Partidul condus de Farage a obținut 147 de mandate de consilieri, față de doar opt la precedentele alegeri din 2009. Rezultatul este cu atât mai meritoriu cu cât acest scrutin s-a desfășurat potrivit sistemului majoritar uninominal, care până acum a dezavantajat UKIP.

Rezultatul de joi a provocat îngrijorare, poate chiar panică în rândul celor trei mari partide, dar în special în rândul Conservatorilor, ai căror foști suporteri s-au îndreptat de data aceasta masiv către UKIP.

Partidul condus de Farage este acum al doilea ca mărime în mai multe consilii județene, mai ales în estul Angliei, cum ar fi Lincolnshire (regiunea natală a baronesei Thatcher, fost lider al Partidului Conservator și prim ministru între 1979 și 1990) sau Norlfolk.

Ce este UKIP?

Care ar fi explicaţia acestui vot masiv, care transformă practic Marea Britanie într-un sistem cvadripartit?

Impopularitatea guvernului de coaliție dintre Partidul Conservator ți cel Liberal Democrat ar fi una dintre explicații, dar de data această depozitarul votului de protest este un partid extra-parlamentar și nu principalul partid de opoziție – Laburiștii. De altfel, pentru prima oară din 1979 încoace, niciun partid politic nu reușește să depășească pragul de 30% într-un scrutin local.

UKIP, fondat acum exact 20 de ani, este un partid eurosceptic, care până acum era identificat printr-o singură politică – militează pentru retragerea Marii Britanii din Uniunea Europeană.

Recent, partidul lui Farage a atras puncte în sondaje și alegeri parțiale pentru parlament pe seama opoziției față de imigrație și mai ales față de deschiderea pieței muncii pentru români și bulgari după 1 ianuarie 2014.

De altfel, cele mai bune rezultate le-a obținut UKIP în județele cu mari concentrări de migranți veniți din noile state membre UE, mai ales Polonia, Lituania și Letonia, cu precădere în est și sud-est.

Votanții UKIP provin în majoritate de la Partidul Conservator și din punct de vedere social sunt cu precădere din straturile superioare ale clasei muncitoare și cele inferioare ale clasei de mijloc, tind să aibă un nivel de educație mai redus și adeseori au o vârstă înaintată. Cu alte cuvinte oameni pentru care extinderea UE și globalizarea nu au adus beneficii, ci au însemnat apariția unei concurențe nedorite, mai ales din Europa Centrală și de Est.

Panică în Partidul Conservator

Până acum, conducerea Partidului Conservator a minimalizat impactul UKIP. În noiembrie anul trecut, premierul David Cameron califica UKIP ca fiind un partid plin de “țăcăniți, săriți de pe fix și rasiști ascunși”. Și chiar înainte de scrutin, Kenneth Clarke, până nu demult ministru al justiției, spunea că UKIP este “un partid de clowni”.

Citeste tot articolul si comenteaza pe Contributors.ro