Papa Francisc a semnat miercuri un decret prin care il declara martir pe principele roman Vladimir Ghica, urmand ca in curand acesta sa fie beatificat. Vladimir Ghika, preot romano-catolic, a fost arestat de comunisti in 1952 si condamnat la 3 ani de inchisoare. Avea 80 de ani. Slabit, infometat si suferind, a incetat din viata in inchisoarea din Jilava doi ani mai tarziu, la 16 mai 1954. Papa Francisc a mai dat unda verde beatificarii a 63 de catolici, majoritatea victime ale razboiului civil spaniol, ai nazismului si comunismului.
"Sfantul Parinte Papa Francisc a semnat miercuri, 27 martie 2013, decretul prin care recunoaste "martiriul slujitorului lui Dumnezeu Vladimir Ghika, preot diecezan, nascut la Istanbul (Turcia) la 25 decembrie 1873 si ucis din ura fata de credinta la Bucuresti (Romania) la 16 mai 1954". Astfel, Vladimir Ghika, preot catolic si principe roman, va fi ridicat curand la cinstea altarelor si inscris in randul fericitilor si sfintilor Bisericii Catolice", se arata intr-un comunicat al Arhiepiscopiei Romano Catolice Bucuresti.
"Credinciosii si preotii Arhidiecezei Romano-Catolice de Bucuresti au avut mereu convingerea ferma ca Monseniorul Vladimir Ghika si-a dat viata ca martir pentru credinta si de aceea, inca din 1991, IPS Ioan Robu a adresat Sfantului Scaun cererea pentru inceperea Procesului in Cauza de beatificare si canonizare a monseniorului. Existau deja dovezi si multe marturii despre viata de credinta a monseniorului si moartea lui martirica. Ne bucura nespus vestea confirmarii martiriului monseniorului Vladimir Ghika, pe care putem sa-l numim de acum venerabil. Este primul martir al Bisericii locale care va fi declarat fericit", a explicat Pr. Francisc Ungureanu, postulatorul cauzei de beatificare si canonizare a monseniorului Vladimir Ghika.
Monseniorul Vladimir Ghika, preot romano-catolic, la 18 noiembrie 1952, in plina prigoana a regimului comunist impotriva Bisericii Catolice, a fost arestat pe o strada din Bucuresti in timp ce iesea din casa unei bolnave careia ii administrase Sfintele Taine. Dupa un an de anchete si torturi, a fost condamnat la trei ani de inchisoare. Avea 80 de ani. Slabit, infometat si suferind, a incetat din viata in inchisoarea din Jilava doi ani mai tarziu, la 16 mai 1954.
Pentru prima oara de cand este papa, Fancisc a autorizat Congregatia vaticana pentru cauza sfintilor sa pronunte decrete care vor permite beatificarea ulterioara. Papa Francisc a dat unda verde beatificarii a 63 de catolici, majoritatea victime ale razboiului civil spaniol, ai nazismului si comunismului. Tanarul italian Rolando Rivi (1931-1945) va fi el beatificat. El a fost ucis la 14 ani, la trei ani dupa ce a intrat la seminariu.
Compatriotul sau, dominicanul Giuseppe Girotti (1905-1945), a murit in lagarul din Dachau (Germania). In 1995, a fost recunoscut ca "Drept intre natiuni" pentru actiunile sale in favoarea evreilor. Marea parte a celor carora Papa Francisc le-a recunoscut martiriul au fost ucisi "in ura fata de credinta" in timpul razboiului din Spania (1936-1939).
In 12 mai, Papa va celebra in bazilica Sfantul Petru primele sale canonizari. Acestea au fost aprobate in 11 februarie de Benedict al XVI-lea, in cadrul consistoriului in care si-a anuntat demisia, motiv pentru care acestea au trecut in mare parte neobservate.
Referinta: Serial - Sfintii inchisorilor Monseniorul Ghika - "Marele vagabond apostolic"
0
2
