Preotul martir Boian Alexandrovici, vicar al Episcopiei Ortodoxe Romane ''Dacia Felix'' si protopop al Protopopiatului 'Dacia Ripensis' din Serbia de nord-est, a povestit ca a fost victima agresiunii unui politist de frontiera si a unui vames ai Punctului sarb de trecerea frontierei ''Gerdap II'', in noaptea de joi spre vineri, anunta Agerpres. Potrivit acestuia, incidentul s-a petrecut cand se intorcea in tara dupa o vizita efectuata, alaturi de presedintele Asociatiei pentru cultura a romanilor-vlahilor Ariadnae Filum, Zavisa Jurj, la Senatul Romaniei, Patriarhia Romana, la Departamentul Romanilor de Pretutindeni si la mai multe televiziuni, unde a solicitat sprijin pentru respectarea drepturilor minoritatii romane din tinuturile istorice Timoc, Morava, Homolie si sudul Dunarii.

''Cum am intrat pe pista de intrare in Republica Serbia, atat politistul, cat si vamesul de serviciu au inceput sa ne reproseze, pe un ton ridicat si arogant, ca nu suntem fideli tarii in care traim si ca denigram oficialitatile statului'', a declarat, vineri, pentru Agerpres, preotul Boian Alexandrovici.

Preotul roman sustine ca atat lui, cat si insotitorului sau, li s-a cerut ''raspicat'' sa-si declare apartenenta - romani sau sarbi, ei au ''reactionat vehement'' precizand ca sunt ''romani, cetateni ai Republicii Serbia'': "Politistul si vamesul ne-au certat: cum puteti sa fiti romani cand detineti pasapoarte cu stema Serbiei?, iar cand si-au dat seama cine suntem s-au infuriat si mai tare'', a precizat Alexandrovici.

El a mai aratat ca cei doi lucratori sarbi de frontiera au intentionat sa confiste cartile daruite de Preafericitul Parinte Patriarh Daniel pentru preoti din Timoc: ''Cand le-am cerut sa-si decline identitatea, au refuzat adresandu-mi intrebarea: 'cine esti tu sa ma legitimez tie?''', a spus Alexandrovici.

In opinia lui Boian Alexandrovici, semnarea, la Bruxelles, a protocolului romano-sarb cu privire la drepturile minoritatilor in conformitate cu standardele europene si obtinerea de catre Republica Serbia a statutului de candidat la aderarea in Uniunea Europeana nu vor fi in masura sa contribuie la imbunatatirea vietii celor 300.000 de romani din regiunile Timoc, Morava, Homolie si sudul Dunarii, daca ''autoritatile statului sarb nu vor renunta, la toate nivelurile, la hartuirea si agresarea acestora''.